În timpul studenției apar momente în care nu știi ce să faci, în care nu știi care e cea mai bună alegere sau când te simți descumpănit. Ai nevoie în aceste situații de viziunea unei alte persoane cu mai multă experiență, un om de la care poți învăța ceva, care îți poate oferi o încurajare, un impuls ce te va face să știi ce drum să urmezi. O astfel de persoană care ne marcheză, care ne impresionează cu perspectivele sale, cu o gândire pozitivă, ce nu a avut idei preconcepute legate de exercitarea unei anumite profesii ci a încercat să le alterneze considerând că este important să fii mereu deschis către noi oportunități și care îi îndeamnă pe studenți să accepte că mâine pot fi mai deștepți decât azi, este domnul profesor Ștefan Deaconu, un model demn de urmat.

Medina Rusu: Pentru început, ne puteți povesti  despre anii studenției? Ce tip de student ați fost? Preferați să ieșiți mai mult sau să vă petreceți timpul la bibliotecă?

Ştefan Deaconu: Anii studenției mele au fost aproape de perioada postrevoluționară caracterizată ca fiind o perioadă de tranziție. Nu aveam prea multe manuale tipărite, nu aveam multe oportunități de dezvoltare, așa că trebuia să mergem la cursuri și să învățăm pentru a putea trece examenele. Am îmbinat utilul cu plăcutul, adică mi-am trăit viața de student și în același timp am învățat. Am încercat să le combin armonios pe amândouă. Îmi amintesc cu plăcere două locuri de întâlnire ale studenților în Facultate: biblioteca și barul de la demisolul Facultății unde socializam destul de mult.

M.R: Ați avut vreo situație care v-a creat mari bătăi de cap în acea perioadă?

S.D: În general, perioada examenelor era stresantă. Aveam, ca și acum, destul de multe examene pe care trebuia să le susțin într-o perioadă scurtă de timp cu doar câteva zile la dispoziție între ele și trebuia să învăț destul de multă materie în sesiunea de examene. Oricât de mult aș fi învățat în timpul semestrului, rămânea totuși o bună parte din materie de studiat în sesiune. Mai aveam de asemenea, o problemă pe care v-am amintit-o, aceea a lipsei unor cursuri tiparite ceea ce mă determina să merg la cursurile predate, iar atunci când lipseam trebuia să îmi procur aceste cursuri de la colegi.

M.R: Care credeți că sunt principalele diferențe între generația dumneavoastră și cea de acum?

S.D: Fiecare generație de studenți are caracteristicile ei. Ceea ce cred că a lipsit generației mele față de generația dumneavoastră a fost numărul mic de oportunități care ni se ofereau. Când apărea o astfel de oportunitate, exista un real interes și o concurență între noi studenții pentru afirmare.
Mie, cel puțin, a reușit să îmi schimbe viața o astfel de oportunitate pentru că în anul 1998, am fost selectat într-un program de internship derulat în România cu sprijinul USAID (Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională), iar în urma stagiului de practică de 6 luni m-am angajat la Senatul României. Cele 6 luni pentru mine au reprezentat o perioadă în care am acumulat foarte multă experiență deoarece mi s-a oferit șansa de a vedea cum funcționează o instituție publică și de a întâlni oameni cu o carieră solidă în spate care m-au învățat ce presupune construirea unei cariere de succes pentru a reuși în viață.
Față de perioada studenției mele, acum sunt mult mai multe oportunități. Studenții au beneficiul unor burse de studii în străinătate prin intermediul programelor de studii interinstituționale (Programul Erasmus, spre exemplu), pot participa la o serie de concursuri de procese simulate în țară sau în străinătate, au de asemenea, o multitudine de șanse de a se dezvolta, pe care generația mea nu le-a avut.
La fel ca și generația dumneavoastră și generația mea a încercat să exploateze fiecare oportunitate la maximum. Cred însă că sunteți o generație ceva mai pragmatică, o generație inteligență și cu o viteză de reacție mult mai mare decât generația mea.

M.R: Cum vedeți viitorii absolvenți ai Faculății de drept?

S.D: Cred că trebuie să vă dezvoltați din ce în ce mai mult abilitățile de a lucra într-un mediu concurențial mult mai puternic. Globalizarea face să intrați în concurență cu persoane care studiază în țări cu standarde și culturi diferite, iar concuența este astăzi mult mai puternică decât în cazul generației mele, cel puțin în partea de început a carierei. De asemenea, cred că trebuie să vă dezvoltați abilitățile de lucru în mediul on line. Este un << must >> în momentul de față. Dacă nu înțelegi noile tendințe, noile modalități de business sau modul în care funcționează inteligența artificială, va fi mai greu să te adaptezi pieței. Nu se mai poate face aceeași avocatură care se făcea acum 30-40 de ani și acest lucru va reprezenta o mare provocare pentru viitorii juriști.

M.R: Care este, în opinia dumneavoastră, calitatea ce stă la baza relației student-profesor? Cum vedeți acum, în calitate de cadru didactic, această relație și cum credeți că ar trebui să se desfășoare?

S.D: Cheia acestei relații cred că o reprezintă dialogul. Trebuie să dialoghezi cu studenții, să vezi ce au de spus și să îi încurajezi să devină inovativi. Cred de asemenea, că tinerii au nevoie să învețe cum să își selecteze informațiile care îi ajută de cele care nu îi ajută pentru că zilnic sunt supuți unui volum uriaș de informații pe care trebuie să le proceseze.

M.R: Când erați student trebuia să luați de bun tot ceea ce spunea un profesor.

S.D: Cred că eram la fel de curios precum sunteți și voi și îmi doream să înțeleg de ce o lege, spre exemplu, este într-un fel și nu altfel. De de o normă juridică produce un anume efect într-o țară și aceeași normă de drept are un cu totul alt efect într-o altă țară. În schimb, dacă generația mea punea accent mai mult pe acumularea de informație, generația dumneavoastră cred că pune accent mai mult pe înțelegerea ei și discernerea între informația utilă și cea mai puțin utilă.

M.R: După absolvirea facultății ați rămas să profesați. Ce v-a determinat să luați această decizie? Cum v-ați ales specializarea?

S.D: Mi-a plăcut disciplina ,,Drept constituțional’’ în facultate. Este de altfel și disciplina la care mi-am susținut lucrarea de diplomă. Apoi, am avut note bune în facultate și probabil că acest lucru a contat în decizia profesorilor mei de a mă păstra ca asistent în facultate la disciplina ,,Drept constituțional’’. De asemenea, angajându-mă la Senatul României după terminarea facultății, activitatea pe care o desfășuram acolo presupunea aplicarea cunoștințelor de drept parlamentar și de drept constituțional ceea ce se împletea foarte bine cu materia pe care o predam la facultate.

M.R: Când a fost momentul când ați știut ce vreți să urmați după terminarea facultății? Ne puteți descrie începutul carierei dumneavoastră?

S.D: Nu vă pot spune că am avut un plan preconceput cu privire la ce profesie o să urmez după terminarea facultății. În anul întâi de facultate îmi plăcea ideea de a deveni procuror, în anul al doilea m-am schimbat și îmi doream să ajung judecător, în anul al treilea cochetam cu ideea de a fi avocat și în anul al patrulea de facultate, urmare a stagiului de internship efectuat la Senatul României, am luat decizia de a mă angaja ca funcționar la această instituție.
Mi-am dorit, în schimb, încă din liceu să devin jurist. De aceea, am venit la Facultatea de Drept. Dar, dintre multiplele profesii juridice (avocat, judecător, procuror, notar, etc.) niciodată nu am avut o idee preconcepută că vreau să exercit doar o anumită profesie.
Mi-a plăcut și îmi place în continuare ideea de a alterna diversele profesii juridice. Spre exemplu, m-a ajutat la începutul carierei mele faptul că am lucrat într-o instituție publică, unde am înțeles modul în care funcționează instituțiile statului. După aceea, experiența acumulată în Parlament a constituit un bun atu pentru activitatea de consilier prezidențial pe probleme juridice pe care am desfășurat-o aproape 8 ani de zile alături de Președintele României. La rândul ei, această experiență juridică la nivel înalt, m-a ajutat să înțeleg foarte bine cum funcționează statul, economia și societatea în ansamblul ei.
În momentul de față practic avocatura într-o firmă mare din România unde coordonez departamentul de consultanță, iar de aproape 3 ani sunt și Președintele Curții de arbitraj comercial international de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Fiecare dintre aceste funcții au reprezentat pentru mine o bună experiență unde mi-am putut folosi cunoștințele teoretice acumulate în facultate. Nu mi-am impus bariere în viață legate de exercitarea unei singure profesii deoarece, cred că este important să fii deschis către noi oportunități.

M.R: Care a fost momentul din caieră când a trebuit să renunțați la ceea ce v-ați propus din cauza unor impedimente? Cum v-ați simțit?

S.D: Nu-mi aduc aminte să fi avut astfel de momente. Sunt o persoană ambțioasă și, de regulă, când nu am putut obține ceva la un moment dat, am înțeles că există mereu o altă cale de a ajunge la obiectivul pe care ți l-ai propus. Nu am făcut un capăt de lume din neatingerea unui obiectiv la un moment dat. L-am putut atinge mai târziu depunând un efort mai susținut.

M.R: Care ar fi un moment glorios din viața dumneavoastră?

S.D: Nu am făcut o clasificare a momentelor din viața mea ca să spun că am avut unele glorioase și altele mai puțin glorioase. Mă bucur de fiecare succes pe care îl am. M-am bucurat la fel de mult și când am intrat la facultate, dar și când am terminat-o, și când m-am angajat pentru prima oară, dar și când mi-am schimbat locul de muncă.
Nu am încercat să spun ,,acesta a fost un moment mai bun decât celălalt” pentru că m-ar fi determinat să gândesc în termeni de ,,evoluție’’ sau ,,involuție’’. Eu văd viața ca pe urcatul unui munte. Așa cum atunci când urci un munte te bucuri de fiecare pas făcut și din când în când te oprești să admiri priveliștea din jurul tău, tot așa și în viață, este bine să îți faci timp să te bucuri de fiecare moment al vieții.

M.R: Care este cheia împlinirii profesionale? Succesul ce formă are în viziunea dumneavostră?
S.D: Echilibrul. Să înveți să îmbini munca cu bucuriile vieții de zi cu zi, să realizezi un echilibru între viața personală și cea profesională. Consider că este la fel de important să ai o carieră de succes, dar și o familie împlinită, să călătorești, dar să și muncești, să înveți, dar să te și distrezi. Prin urmare, văd succesul ca pe o stare de bine. Spre exemplu, dacă merg la birou și clienții îmi mulțumesc pentru ajutorul acordat sau dacă ajung acasă și băiatul meu îmi spune că are rezultate bune la școală, lucrurile acestea mă fac fericit și consider că am o viață de succes.

M.R: Cum ar trebui să fie gestionată o situație dificilă?

S.D: Cu calm și cerând ajutorul atunci când ai nevoie sau nu te pricepi. După o vreme vei găsi totdeauna soluție la problemele cu care te confrunți.

M.R: Avand în vedere persoana care ați ajuns astăzi și experiența acumulată, cred că sunteți un model pentru alții, însă dumneavoastră ați avut sau aveți unul?

S.D: Da. Am avut de-a lungul timpului mai multe modele pentru că ele au corespuns diverselor etape de viață. În liceu, spre exemplu, am avut anumiți profesori drept modele, în facultate alții, în viața profesională, alte persoane. De la toți am învățat că e importat să prețuiești oamenii care la un moment dat ți-au acordat încredere și sprijin.
Nu voi da nume tocmai pentru ca nu cumva să îi omit pe unii dintre acești oameni minunați care mi-au fost alături în momentele importante ale vieții mele.

M.R: Princialele atribuții ale unui magistrat sunt de afla adevărul și de a trage la răspundere penală persoana vinovată de săvârșirea unei infracțiuni. Cum credeți că vor influența modificările Codului penal și Codului de procedură penală, în cazul în care se vor face, sistemul judiciar sau studenții atunci când sunt în situația de a-și alege o profesie?

S.D: Modificările legislative, în general, creează o instabilitate și, pentru un sistem juridic, instabilitatea nu este bună. Ca jurist, ai nevoie de un sistem de valori și principii juridice stabile pentru a le putea aplica cu succes în societate. De aceea, eu pledez pentru o stabilitate a sistemului normativ și o predictibilitate a regulilor juridice.

M.R: Și în final, vreți să le transmiteți câteva sfaturi studenților?
S.D: Nu le-aș spune sfaturi, ci mai degrabă îndemnuri. Este bine să acumuleze cât mai multe informații acum, cât sunt tineri, să se distreze, să-și impună un set de valori morale la care să țină în viață și să accepte că mâine pot fi mai deștepți decât azi. Adică, vor avea totdeauna câte ceva de învățat în viață.
De asemenea, imaginea este un lucru important de-a lungul carierei care începe chiar la finalul facultății. Este important să fie conștienți de acest aspect în era digitală în care totul rămâne în spațiul on line.

Medina Rusu, grupa 108