În data de 25 aprilie, în intervalul orar 12:00-14:00, în sala Petre Antonescu a Palatului Facultăţii de Drept s-a desfăşurat conferinţa „Avocatura de TOP – aşteptări şi realitate”, conferinţă susţinută de către doamna avocat  Ana-Maria Udrişte.

Despre Ana-Maria Udrişte, pe lângă faptul că a lăsat o impresie bună şi ne-a dat câteva sfaturi utile în legatură viitorul nostru profesional, ar trebui menţionat şi că a activat în cadrul unor mari case de avocatură din Bucureşti, înainte de a îşi deschide propriul cabinet.

Conferinţa a debutat cu o întrebare adresată publicului legată de care ar putea fi motivele pentru care doamna avocat a lucrat la câteva dintre marile case de avocatură, însă a plecat de la acestea, întrebare menită a face introducerea în subiectul conferinţei. O altă întrebare adresată publicului a fost referitoare la „ce înseamnă avocatura de top?”. Din perspectiva pe care doamna avocat o avea în timpul facultăţii, avocatura de top însemna locul unde se găsesc cele mai interesante cazuri.

Realizând o paralelă între munca de avocat în cadrul unei mari case de avocatură şi munca de avocat într-un cabinet mai mic, doamna avocat a subliniat următoarele aspecte:

  • Majoritatea oamenilor, ajungând în corporaţii, îi desconsideră pe ceilalţi care nu lucrează în corporaţii.
  • Stagiatura la o casă mare de avocatură prezintă avantajul că, în principiu, lucrezi doar pe fond. Marile case de avocatură au personal specializat pe chestiuni de procedură. Poate fi un avantaj în ceea ce priveşte volumul de muncă, dar şi un dezavantaj în momentul în care te muţi de la o mare casa de avocatură la un cabinet mai mic, moment în care va fi necesar ca tu însuţi să lucrezi pe toate aspectele care ţin de dosarul tău. În acel moment se va simţi degrevarea de chestiunile administrative. În opinia doamnei avocat, să primeşti totul de-a gata în condiţiile în care eşti un avocat proaspăt stagiar este prea mult.
  • În perioada de stagiatură şi primii ani de activitate, nu prea există o limită între muncă şi viaţa personală.
  • Ca stagiar, în primii 4-5 ani nu ai nevoie de specializare, ai nevoie să înveţi câte un pic din fiecare pentru a găsi domeniul care ţi se potriveşte şi care îţi place.
  • Într-o corporaţie lucrezi cu diferite tipuri de oameni şi este posibil să găseşti discrepanţe în ceea ce priveşte pregatirea profesională a celor cu care colaborezi, aspect care se poate regăsi chiar şi în cadrul aceleiaşi echipe.
  • Legătura cu echipa este foarte importanta, or în cadrul caselor mari de avocatură echipele nu sunt stabile, oameni vin şi pleacă, deci ar fi dificil să creezi o conexiune solidă cu echipa.
  • În momentul în care te angajezi la o casă mare de avocatură, ar fi util să faci un research despre echipa în care urmează să fii integrat. Dacă echipa este incompletă, înseamnă că tu vei fi piesa lipsă. În schimb, dacă echipa funcţioneaza de foarte mult timp fără o poziţie, e foarte posibil să nu aibă neapărat nevoie de acea poziţie, ci să o dorească doar pentru portofoliu. De multe ori se angajează oameni doar pentru structură.
  • Ceea ce învăţăm în facultate constituie baza foarte necesară a tot ceea ce vom acumula în momentul în care devenim practicieni. Din experienţa doamnei avocat, a susţinut că nu a întâmpinat probleme în practică pe care să nu le poată rezolva pornind de la informaţiile dobândite în facultate. Fără baza din facultate este extrem de greu.
  • Organizarea ierarhică din cadrul unei corporaţii poate fi un impediment la început, însă poate fi un aspect benefic pe măsură ce avansezi în cadrul firmei.
  • Un sfat pe care doamna avocat l-a oferit celor care iau în calcul posibilitatea de a îşi deschide la un moment dat propriul cabinet de avocatură a fost acela de a ţine legătura cu prietenii, cunoştinţele mai vechi, de a nu ne rupe în totalitate de persoanele din trecutul nostru, pentru că în momentul în care îţi deschizi un cabinet de avocatură va fi foarte important să existe persoane care să te poată recomanda altora, deci, persoane care să te ajute să găseşti clienţi.

Concluzionând, doamna avocat Ana-Maria Udrişte a pus în balanţă atât aspectele pozitive, cât şi cele negative ale „avocaturii de top”, raportându-le la cele ale activităţii dintr-un cabinet mai mic de avocaţi, exprimându-şi preferinţa pentru cea de-a doua variantă, oferind, de asemenea, şi anumite informaţii „direct de la sursă” în ceea ce priveşte viaţa unui avocat stagiar.

Alexandru Moraru, grupa 106