Anatomia unei crime

În cadrul conferinței „Anatomia unei crime”, procurorul criminalist Marian Trușcă și expertul medico-legal Dr. Cristian Paparău au susținut o prezentare captivantă despre modul prin care ajută la elucidarea misterului și prin care previn repetarea anumitor crime.

Marian Trușcă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, specializat în cauze de violență sexuală împotriva copiilor, a descris în amănunt unul dintre cazurile cu care s-a confruntat în ultimii ani, „nu cel mai complicat, dar cu elemente de spectacol”. Astfel, cazul înfățișat este numit „Piața Constituției”, denumire împrumutată, evident, de la locul faptei. La 29 septembrie 2019, două grupuri de 20, respectiv 40 de persoane, au ocupat Piața Constituției și au transformat-o într-un loc periculos, schimbând între ei lovituri și lăsând în urma lor câțiva răniți și o persoană decedată.

Într-o astfel de situație, primul lucru ce trebuie făcut este cercetarea la fața locului. Aceasta presupune o muncă minuțioasă: se ia probă cu probă, se numerotează, se împachetează, se sigilează. Bineînțeles, o astfel de sarcină este de competența ofițerilor criminaliști și a ofițerilor de investigație, iar nu a procurorului, acesta prezentându-se abia atunci când toate lucrurile sunt puse în scenă. La momentul la care Marian Trușcă a ajuns, era cert că există o persoană decedată, deși încă se încerca resuscitarea acesteia. Cercetarea la fața locului a fost extrem de complexă – au existat numeroase probe, printre care bâte, răngi, o mașină, o sabie și un încărcător.

În ceea ce privește victima, aceasta a fost identificată drept un bărbat de aproximativ 30 de ani, participant secundar la scenă, făcând parte dintr-unul din cele două grupuri. Necropsia a arătat că acesta a suferit un traumatism cranio-cerebral, leziuni la nivel toracal-posterior, traumatisme faciale și multiple placarde excoriate pe membre.

Firul evenimentelor a fost ușor de reconstituit: doi bărbați au găsit subiect de discordie în legătură cu o fată, dându-și astfel întâlnire după câteva convorbiri telefonice. În urma discuției, ambii au înțeles că această întâlnire are natură conflictuală – se va tranșa nu doar problema fetei, ci și problema reputației lor. Astfel, ajunși în Piața Constituției, au început să se provoace, iar unul dintre grupuri, observând că este depășit numeric, fuge. Victima, însă, cu o alcoolemie de 2 la mie, nu a observat că este părăsită de ceilalți, devenind ținta întregii furii a grupului de 40 de persoane. Decesul său a fost constatat la 45 de minute – o oră după încăierare.

Urmărirea penală a presupus patru faze: prima fază – 03.10.2019, 16 percheziții, 45 de persoane audiate, 9 inculpați identificați, dintre care 6 coautori la omor; a doua fază – octombrie 2019, două percheziții, 3 inculpați identificați; a treia fază – noiembrie 2019, 4 percheziții, 4 inculpați identificați; a patra fază – decembrie 2019, o percheziție, un inculpat identificat. Au existat și provocări, întrucât imaginile de care dispuneau au fost analizate sute de ore, deoarece trebuia pus cap la cap tot ceea ce s-a întâmplat, în condițiile în care planurile se suprapuneau, iar lumina era dezavantajoasă. Rechizitoriul a implicat o anchetă de șase luni, fiind mult material de procesat. Încadrarea juridică a infracțiunilor a fost, după cum urmează: tulburarea ordinii publice, 10 persoane condamnate pentru omor și nerespectarea regimului armelor și munițiilor pentru „liderul” unui grup.

Dr. Cristian Paparău și-a început discursul prin a aminti importanța medicinii legale, astfel enunțând „lux lucet in tenebris” (lumina strălucește în întuneric).

În continuare, a stabilit ceea ce trebuie cunoscut pentru a fundamenta orice concluzie în domeniul său de activitate – ceea ce se caută. Prin urmare, o descriere corectă a unor leziuni este esențială pentru a se cunoaște și a se înțelege, de către profesioniștii în drept, mecanismul acelor leziuni. A prezentat multiplele forme ale leziunilor traumatice externe: fără soluție de continuitate tegumentară (eritemul posttraumatic, echimoza, hematomul, limfoseromul, vezicula posttraumatică), cu soluție de continuitate tegumentară (placardul excoriat, plaga contuză, plaga înțepată, plaga tăiată, plaga înțepat-tăiată, plaga despicată, plaga împușcată) și leziuni particulare.

O altă discuție deschisă de acesta a avut în vedere agresiunea sexuală. Victimele acesteia decedează, în majoritatea cazurilor, din cauza strangulării sau a hemoragiilor cerebrale.

În cazul strangulării, se pune problema distincției față de spânzurare. Șanțul produs de cea dintâi are un traiect orizontal, spre deosebire de cea de-a doua. De asemenea, de cele mai multe ori, strangularea presupune omucidere, pe când spânzurarea este un act suicidal. Analizând subiectul recoltării probelor ADN, trebuie menționat că acestea se recoltează din vagin, din anus sau din cavitatea bucală și se compară cu profilul presupusului agresor.

„Drogul violului” este un termen cunoscut deja de toți, însă acesta trebuie să prezinte anumite calități: să aibă efecte astfel încât victima să fie incapabilă să reziste avansurilor, să poată deveni cu ușurință inconștientă și să nu fie sigură de ceea ce a făcut (motivând, astfel, ezitarea de a se adresa organelor judiciare). Cel mai cunoscut dintr-o listă extraordinar de lungă, dar și trecut cu vederea, este alcoolul.

Dr. Cristian Paparău a atras atenția și asupra efectului CSI, acesta descriind diferitele moduri de portretizare exagerată a științei criminalistice în emisiunile de televiziune, influențând percepția publicului. Acesta are urmări destul de grave, conducând la creșterea numărului de analize cerute, la solicitarea de investigații considerate inutile, la crearea imaginii unui investigator atotștiutor și omnipotent, dar și la dezamăgirea în cazurile în care nu se poate răspunde ferm.

Q&A:

• Au specificat agresorii, la audieri, de ce a fost aleasă Piața Constituției ca punct de întâlnire?

Marian Trușcă: Motivul este evident – s-au considerat protejați unii de ceilalți, nu se gândeau că vor fi atacați, fiind un loc neizolat. Chiar liderii au avut în vedere să fie un loc mai expus, pentru a evita un eventual conflict fizic.

• În ceea ce privește cazul „Piața Constituției”, dumneavoastră ați prezentat cazul și în instanță sau ați realizat doar ancheta?

Marian Trușcă: Nu am prezentat în instanță, întrucât acolo sunt colegi specializați care susțin cazurile noastre și cu care comunicăm foarte bine. Fiecare lucrează pe direcția specializată.

• V-ați simțit vreodată, în timpul unei audieri sau percheziții, în pericol din anumite motive?

          Marian Trușcă: Nu, chiar nu. În ceea ce mă privește, am o abordare foarte loială în relația cu oamenii pe care îi percheziționez sau audiez. Toate drepturile lor sunt respectate. De asemenea, prefer să nu fiu foarte incisiv, mai ales când mă bazez pe probe.

• Cât de departe au mers oamenii care au vrut să însceneze faptul că au fost victime?

Dr. Cristian Paparău: Un eveniment marcant l-a reprezentat atunci când o doamnă s-a prezentat cu o echimoză extrem de naturală, însă al cărei aspect nu coincidea cu data afirmată când s-ar fi produs. Am invitat-o pe aceasta la chiuvetă să dea cu apă pe echimoză, ceea ce a rezultat în scurgerea ei pe obraz.

• De ce culminează cu sugrumare sau hemoragii cerebrale agresiunile sexuale produse prin constrângere fizică?

          Dr. Cristian Paparău: Aceste două forme reprezintă variante sigure pentru „anihilarea” victimei sau agresorului.

• Are relevanță, în România, violul în urma unei constrângeri psihice?

          Marian Trușcă: Evident că da, pornind chiar de la definiția violului. Cu toate acestea, probațiunea devine din ce în ce mai complicată, baza acesteia constând în ceea ce spune victima. În cazurile cu minori, se folosește o manieră fundamentată științific, astfel încât ceea ce spune copilul este corect, în ciuda faptului că pare neverosimil, chiar și pentru profesioniști.

Raluca Ionici (anul II), departamentul Marketing&PR