Pe data de 16 decembrie 2022, Ambasada Israelului din România și-a deschis porțile pentru studenții Facultății de Drept a Universității din București în cadrul unei vizite în urma căreia domnul ambasador Reuven Azar le-a răspuns curiozităților acestora legate de viața diplomatică.

 

      Care este, de fapt, rolul unui diplomat? Mai avem nevoie de un ambasador când am putea, pur și simplu, să trimitem un mail?

Atribuțiile unui diplomat s-au modificat în decursul vremii, dar nu substanțial. În trecut, un diplomat era trimisul șefului statului în altă țară, cu scopul de a stabili relații cu aceasta. În esență, rolul său nu s-a schimbat, diferența fiind că acesta nu mai este decapitat în cazul unei neînțelegeri, cum se întâmpla altădată. Astăzi, un diplomat are rolul să creeze, practic, un brand pentru țara sa. Pentru a reuși asta, un ambasador trebuie să-și însușească anumite calități, cea mai importantă fiind chutzpah, îndrăzneala de a face ceva ce, politic vorbind, nu e corect, de a folosi chiar și aspectele negative pentru a promova acel brand.

 

      Cum vă afectează calitatea de ambasador viața?

Ambasadorul trebuie să trăiască într-o țară străină, cea cu care încearcă să creeze relații diplomatice, pentru câțiva ani (între 3 și 5 ani). Este foarte dificil să stai o perioadă atât de lungă de timp despărțit de familie. Prin urmare, de cele mai multe ori, cei dragi ne însoțesc. Pentru copii este cel mai greu, căci ei nu reușesc să trăiască într-un singur loc suficient încât să simtă că aparțin acestuia, iar personalitatea lor culturală poate fi grav afectată.

 

      Care este importanța diplomației?

Un diplomat joacă un rol crucial în ce privește securitatea țării și prevenirea războiului; multe situații se pot ameliora pe cale diplomatică prin tratate, convenții, alianțe. Totodată, timpul petrecut în statul în care a fost delegat e suficient pentru ca el să-și contureze o viziune de ansamblu asupra națiunii respective. Informațiile pe care ambasadorul reușește să le adune și problemele pe care el le identifică sunt transmise către țara pe care o reprezintă, tocmai pentru a surprinde posibilitățile prin care cele două țări se pot ajuta reciproc și își pot îmbunătăți relațiile.

 

      Ce înseamnă când un ambasador părăsește țara în care fusese delegat?

Este un gest simbolic prin care se face cunoscut faptul că relațiile dintre cele două state s-au deteriorat. Ambasadorul poate pleca de bunăvoie sau poate fi chiar expulzat. Această situație este mai mult un joc de scenă cu rolul pe care l-am precizat și mai devreme, de a sublinia faptul că situația politică dintre țări nu este una tocmai favorabilă.

 

      Pentru ce credeți că este Israelul cunoscut în România?

În această privință, strategia diplomatică a jucat un rol important pentru reabilitarea imaginii statului israelian prin redistribuirea atenției pe care o primea războiul către alte domenii, cum ar fi tehnologia. Totodată, o artistă care nu este foarte populară în Israel, Yasmin Levy, cunoaște o reputație destul de bună printre români, dat fiind un concert ținut acum ceva timp aici, concert ce a reușit să strângă câteva mii de spectatori.

 

      Ce v-a plăcut cel mai mult la România? Dar cel mai puțin?

Ca aspecte pozitive aș menționa căldura oamenilor, bunătatea și faptul că aceștia sunt deschiși la minte, iar ca aspecte negative ar fi birocrația și conflictul de interese.

Vizita s-a desfășurat într-un mod plăcut, iar conversația a decurs natural. Studenții au adresat întrebări la care domnul ambasador a răspuns cu sinceritate, pricepere, dar și pasiune, făcând clar faptul că diplomația nu este pentru el doar un job, ci un stil de viață, iar dorința de cunoaștere a viitorilor juriști l-a încântat incontestabil.    

     

În cadrul proiectului „Ars Diplomatica”, tot pe data de 16 decembrie, am mers și la Ambasada Statelor Unite ale Americii, unde am avut plăcerea de a discuta cu domnul William (Billy) J. O’Connor, care ocupă funcția de Atașat cultural în cadrul Secției de Afaceri Publice.

Acesta a răspuns câtorva întrebări adresate de noi atât despre lumea diplomației, cât și despre cea a dreptului, întrucât înainte a fost avocat.

 

      Care sunt avantajele meseriei de diplomat? Credeți că această meserie are și dezavantaje?

Pentru mine, să fiu diplomat și să îmi reprezint țara înseamnă foarte mult, mai ales pentru SUA, un stat cu o mare forță politică și militară. Există, totuși, și dezavantaje, cum ar fi că sunt mereu departe de familie, iar dacă cineva „de acasă”, drag mie, decedează, nu pot ajunge acolo.

 

      Cum devii diplomat al SUA?

În cazul meu am avut de parcurs un drum lung să ajung până aici. Am fost mai întâi avocat de divorțuri și apoi am lucrat la o firmă foarte mare de avocatură. La un moment dat, am simțit că nu mi se mai potrivește meseria și am decis să devin diplomat. Pentru aceasta, a trebuit să susțin un examen și un interviu, ambele destul de dificile.

În teorie, nu ai nevoie de o licență pentru a deveni diplomat, însă cu siguranță este un plus, motiv pentru care majoritatea diplomaților dețin și licență în drept.

 

      Credeți că serialele americane despre drept sunt conforme cu realitatea?

Pot spune că aceste seriale m-au inspirat pe mine să devin avocat, însă realitatea este mult diferită.

Ideea este că există o diferență majoră între avocații de instanță și avocații de consultanță, iar majoritatea avocaților din SUA se ocupă doar de partea de consultanță și research. Viața avocaților de instanță este mai palpitantă și se apropie mai mult de ceea ce vedem în seriale.

Cred că este foarte important să luăm în calcul faptul că avocații de instanță pot face cu ușurință și consultanță; reciproca nu este, totuși, mereu adevărată.

 

      Cum decideți ce fel de viză să acordați unui român care dorește să meargă în SUA?

Atunci când o persoană se prezintă la ambasadă pentru a primi viză, noi decidem doar dacă să i-o acordăm sau nu, fără a decide asupra duratei pentru care va fi acordată. După ce persoana respectivă ajunge în SUA, la aeroport i se vor pune câteva întrebări de către ofițerii de acolo care vor adăuga pe viza sa o mențiune privind durata valabilității. Excepție fac persoanele sub 18 ani care pot primi viza pentru numai 3 ani.

Consider că o persoană care nu reușește să obțină viza din prima nu trebuie să renunțe. Evident, acest sfat nu se mai aplică în cazul persoanelor care nu au obținut viza din cauza faptului că au comis infracțiuni.

 

      Care este opinia dumneavoastră despre politica americană privind posesia de arme? Ar trebui adoptată și în România?

Este important să ne uităm întotdeauna la istoria și nevoile unui stat atunci când decidem ce politică a armelor să adoptăm. În SUA, chiar Constituția prevede că statul nu deține monopolul asupra forței armate și cred că, ținând cont de istoria acestui stat, este o prevedere întemeiată.

Cu toate că mi-aș dori din tot sufletul să nu existe arme deloc, consider că sunt necesare în SUA pentru a ne proteja familia și prietenii, dar consider, totodată, că în România oamenii nu sunt pregătiți pentru adoptarea unei astfel de politici.

În final, domnul O’Connor ne-a mulțumit pentru întrebările adresate.

 

Florina Tomescu (anul I), Cosmina Berchez (anul II), departamentul Marketing & PR