Invitat: E.S. Maciej Lang, ambasadorul Poloniei în România
Ca țări, împărtășim experiențe istorice și condiții geopolitice. De aici rezultă o percepție similară asupra amenințărilor externe. Astăzi, datorită prezenței noastre în UE și NATO, ne consolidăm poziția în regiunea de Est a Europei. Spre exemplu, știați că există un contingent militar polonez la Craiova, cum de altfel există și un contingent român în Polonia? Acest lucru este dovada unei cooperări strânse în domeniul de apărare. Cooperarea se bazează pe doi piloni: securitate și economie. De asemenea, România și Polonia au fost aliate împotriva virusului care ne-a acaparat țările. Am avut în România o misiune medicală poloneză (43 de medici polonezi pentru a sprijini specialiștii români împotriva Covid-19). Cum s-ar spune, prietenul la nevoie se cunoaște.
Acum o săptămână am participat la Ars Diplomatica – Ambasada Poloniei și am reușit să discutăm cu E.S. Maciej Lang, ambasadorul Poloniei în România. Astfel, acesta a răspuns câtorva întrebări puse de noi.
Dvs. sunteți interesați de profesia diplomatică? Ce este profesia diplomatică? Ce face un diplomat în viața sa profesională?
- Cred că profesia de diplomat înseamnă pe de-o parte asigurarea intereselor țării și pe de altă parte menținerea și consolidarea legăturilor cu statul acreditat. Pentru a dezvolta cu succes relațiile internaționale, trebuie să îi înțelegem pe ceilalți. Un ambasador bun trebuie să cunoască obiceiurile și realitatea țării gazdă. Din experiența mea personală, primul lucru pe care îl fac după sosirea mea în calitate de ambasador este să învăț limba țării. Cred că învățarea limbii locale este un lucru foarte important pentru a înțelege realitatea locală. Fără limbă nu putem să înțelegem cu adevărat oamenii, nu putem să stabilim un contact mai departe de un nivel superficial. Tocmai, de aceea, astăzi vorbesc în limba română. Diplomația în adevăratul sens al cuvântului este o aventură intelectuală fără sfârșit. Cunoaștem mai mult, mai repede și mai bine. Aceste lucruri ar trebui să fie obiectivul nostru. Lipsa înțelegerii asupra lumii din jurul nostru înseamnă că ne pierdem influența asupra cursului evenimentelor. Cred că nu există o formulă de aur pentru a fi un bun diplomat. Cu siguranță e nevoie de calități precum: curiozitatea, o capacitate dezvoltată de adaptare, dar și responsabilitate axată pe simțul datoriei.
Acum aș dori să spun mai mult despre structura organizatorică a ambasadei. Avem 3 secții (politico-economică, administrativ-financiară și consulară). În unele ambasade există un atașat militar (la ambasada Poloniei din București avem un asemenea atașat militar). Prezența acestuia este impusă din considerente de securitate a persoanelor aflate în ambasadă. În ceea ce privește personalul, avem funcții diplomatice și funcții fără caracter diplomatic. De obicei, avem mulți juriști în secțiile consulare, secția consulară fiind un mediu natural pentru juriști. Între colegii noștri avem și absolvenți de drept. Diplomația nu este direct legată de drept. Competența pe care o dobândiți dvs. în facultatea de drept este folosită în profesia diplomatică, este adevărat, mai ales în serviciul consular. Totuși, acest lucru nu înseamnă că fără studii juridice nu e posibil să ajungeți să lucrați în acest domeniu. Este un concept greșit.
Ce părere aveți despre Decizia Tribunalului Constituțional din Polonia? Credeți că aceasta va avea un impact asupra relațiilor țării cu UE?
- Decizia nu afectează aria de competențe care au fost încredințate UE de către Polonia. UE este un bun comun al statelor membre care sunt terți la tratate. Din punct de vedere legal cred că decizia tribunalului constituțional polonez este legală.
Cum vi se pare țara noastră? Vă place în România?
- Mă simt în România ca acasă, îmi plac oamenii de aici. Pot să spun că dvs. aveți o țară foarte, foarte frumoasă, iar poporul român este unic. Eu sunt fericit că pot să lucrez în România. Am lucrat în multe țări, dar așa cum am mai spus, aici mă simt cel mai aproape de sentimentul ,,ca acasă”. În opinia mea, culturile noastre se completează. Eu personal iubesc literatura și istoria românească, mi se par fascinante. Să nu credeți că sunt singurul, în mediul universitar polonez există oameni cu interese similare mie. Contactul dintre oamenii noștri este bine dezvoltat. Ceea ce mă bucură cel mai mult este că interesele noastre sunt reciproce. Știu că aici, la București, există și o secție de limba poloneză, la Facultatea de Limbi Străine, cred. Să știți că și în Polonia avem asemenea ramuri, dar pentru limba română bineînțeles.
Care a fost cea mai grea decizie pe care a trebuit să o luați ca diplomat?
- Am fost diplomat în Afganistan. Am ajutat la evacuarea de la Kabul. Am avut momente în care trebuia să iau decizii care influențează viețile altor persoane. Cred că decizia cea mai dificilă pe care am luat-o a fost cea de a pune punct misiunii noastre. Noi am terminat activitățile misiunii noastre cu doar câteva ore înainte de o mare explozie care a ucis sute de persoane aproape de porțile aeroportului. Această decizie mi-a aparținut. Am spus că evacuarea trebuie să aibă loc pe 27 august dimineața și nu mai târziu. Pot spune că am avut o presimțire. Sunt momente în care nu avem suficiente date, suficiente cunoștințe și trebuie să luăm o decizie. Alte persoane depind de această decizie. Trebuie să aveți încredere în intuiția voastră, oricât de greu v-ar fi. Dar întotdeauna trebuie să vă asumați responsabilitatea pentru deciziile pe care le luați.
După discurs domnul Lang a făcut poze cu studenții prezenți și le-a mai oferit un sfat înainte să plece. Le-a spus să fie mereu curioși și în căutare de diverse lucruri, să nu stea pe loc.
Cătălina-Ruxandra Răcăreanu, anul III, grupa 318