Studenții Facultății de Drept ai Universității din București au avut ocazia de a participa la o întâlnire remarcabilă găzduită de Ambasada Republicii Populare Chineze, în cadrul proiectului ARS Diplomatica, organizat de Asociația Studenților în Drept. Într-un cadru interactiv și plin de schimburi valoroase, reprezentanții ambasadei au oferit o privire amplă asupra relațiilor bilaterale dintre România și China, abordând teme de interes din domeniul politic, economic, științific și cultural. Reprezentanții Ambasadei, care au primit studenții cu la fel de mare interes și curiozitate precum cel al invitaților, au expus diverse teme în cadrul mai multor prezentări audio-video, conduse de moderatori specialiști în domeniile aferente.

În cadrul secțiunii dedicate politicii, Domnul Cavenciuc a deschis discuția dintr-o perspectivă istorică, menționând interesul președintelui Chinei pentru personalitatea lui Nicolae Ceaușescu, în special pentru modul în care acesta a pierdut controlul asupra puterii. Pentru șeful de stat, vizita la Palatul Primăverii a reprezentat un moment de reflecție asupra lecțiilor trecutului și a impactului acestora în politica internațională.

Prin prisma viziunii asupra economiei, China se afirmă că un actor economic de prim rang la nivel global, fiind cel mai mare exportator mondial și al doilea cel mai mare importator. Uniunea Europeană este un partener esențial pentru Beijing, iar România importă din China produse precum apă minerală și produse cosmetice. În prezent, China are încheiate 93 de acorduri cu 26 de state europene.

Dr. Ma a evidențiat importanța relațiilor bilaterale în domeniul științific și tehnologic, cooperarea chino-română datând din 1953. Institutul de Cercetări al Academiei Române, mai vechi cu 70 de ani decât Academia Chineză de Științe, oferă un fundament solid pentru colaborări. Un exemplu concret este laboratorul comun din cadrul Universității de Agronomie, care valorifică aplicabilitatea tehnologiilor chineze în agricultura românească. 

Secțiunea culturală, moderată de doamna Yu Fei, a dezvăluit implicarea activă a Ambasadei Chinei în promovarea schimburilor interculturale. De la festivaluri de film și spectacole de dans, până la traduceri de opere literare și expoziții de carte, România devine un spațiu tot mai deschis către diversitatea culturală chineză. Institutul Cultural Chinez Confucius de pe strada Batiștei nr. 34 găzduiește numeroase evenimente, atrăgând constant un public român interesat. Doamna Yu Fei a menționat și inițiativa GCI – Global Civilization Initiative, care pune accent pe diversitate, valori comune, moștenire culturală și inovație, precum și pe schimburi internaționale.

Pe plan guvernamental, cooperarea culturală dintre România și China se bazează pe acorduri bilaterale și planuri anuale de colaborare, în timp ce pe plan non-guvernamental, colaborarea se manifestă prin traduceri reciproce de cărți, promovarea artelor marțiale, prin producții cinematografice și de televiziune și alte asemenea. Ambasada Chinei în România a organizat o serie de evenimente culturale, precum spectacolul Anului Nou Chinezesc găzduit la Opera Națională, festivaluri de film chinezesc în luna mai și difuzarea de seriale chinezești pe TVR. China a fost prezentă și în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, unde anul acesta a participat Academia de Dans din Beijing – considerată una dintre cele mai prestigioase instituții artistice din China. Dansul este privit în cultura chineză ca o adevărată comoară națională. 

După ce această prezentare interesantă a luat sfârșit, participanții au fost invitați să pună întrebări despre orice curiozitățile lor. Deși studenții păreau puțin tensionați, reprezentanții ambasadei i-au făcut să se simtă cu adevărat ca acasă printr-o glumiță, două. Astfel, detensionându-se atmosfera, copiii au început să pună întrebări:

  • China s-a dezvoltat rapid în ultimele decenii. Care sunt cele trei motive principale care au stat la baza acestei dezvoltări accelerate?

Poporul chinez nu se odihnește niciodată, muncim foarte mult. De asemenea, dezvoltarea se datorează talentului și resurselor umane de care dispunem. Majoritatea universităților chineze sunt axate pe domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) — în China, aproximativ 14 milioane de studenți urmează astfel de specializări. Chinezii au încredere în ei înșiși, nu au nevoie de imigrație pentru a prospera și își valorifică propriul potențial. În plus, China funcționează pe baza unor planuri cincinale: își stabilesc obiective clare pentru fiecare perioadă de cinci ani și muncesc constant pentru a le atinge. Anul viitor se va încheia actualul plan cincinal.

  • Care credeți că a fost cel mai mare șoc cultural atunci când ați venit în România?

Cred că cel mai mare șoc cultural pe care l-am avut a fost cu siguranță mâncarea. Față de cum este mâncarea chinezească, mâncarea românească este făcută în așa fel încât să aibă un gust intens și este plină de condimente și arome, iar lucrul cu care m-am obișnuit cel mai greu a fost că, spre deosebire de preparatele cu care eram obișnuit, cele de aici erau foarte sărate. 

  • Ce v-a făcut să deveniți diplomat?

Cariera asta a venit chiar din întâmplare. De altfel eu am studiat economia în facultate și am devenit interesat de serviciul acesta după ce au venit niște reprezentanți și ne-au povestit despre ce înseamnă să fii diplomat. Tot atunci ne-au și întrebat dacă suntem interesați de această carieră, iar acolo a pornit totul pentru mine.

  • Ați trăit vreodată experiența unei petreceri din România? Dacă da, care sunt diferențele dintre una românească și una chinezească?

Am fost la o nuntă, însă cam atât. Sunt destul de diferite față de cele din regiunea din care provin eu. Petrecerea era foarte mare și toată lumea dansa. În zona mea, oamenii doar stau la masă, mănâncă și vorbesc, iar de cele mai multe ori întrunirile se fac cu puțini oameni. Însă după cum spuneam, asta se întâmplă în zona mea, adică zona de est, deoarece în zona de vest, încă de mici oamenii învață să danseze și să cânte. Iar dacă vine vorba de cluburi, sunt cam la fel ca cele de aici.

  • Știți dacă China admite legitimitatea diplomaților români?

Da! Chiar avem o mulțime de programe dedicate acestui lucru. Uitați-vă pe pagina ambasadei noastre.

După ce sesiunea de Q&A s-a terminat, ne-au fost puse la dispoziție cărți despre cultura Chinei pe care le puteam lua acasă și ne-au acordat timp în plus pentru a putea adresa mai multe întrebări în privat reprezentanților.

Evenimentul a fost o ocazie unică pentru studenți de a interacționa direct cu diplomații chinezi, de a pune întrebări și de a înțelege mai profund modul în care China își structurează relațiile externe, valorile culturale și modelul său de dezvoltare.

Ioana Buftea (anul II), Adriana Arsenescu (anul I)

departamentul Marketing&PR