În prima zi a evenimentului, a fost susținut un workshop pe tema „Arta și rolul negocierii în sfera națională și internațională”, cei doi speakeri fiind dl. Cătălin Mihai Renghea, Senior Consultant pentru Public Affairs Solutions și dl. Decebal Mohîrță, Consultant pentru Public Affairs Solutions. În urma unei scurte prezentări a celor doi speakeri, aceștia au rugat participanții să se prezinte în câteva cuvinte și să își expună motivele care i-au determinat să participe la un astfel de workshop. 

După ce aceasta activitate a luat sfârșit, speakerii au prezentat pe scurt principalele tehnici de negociere folosite de aceștia în scopul de a putea intermedia comunicarea eficienta dintre sectorul privat și decidenții politici. S-a pus în discuție care sunt calitățile pe care un negociator ar trebui să le aibă. Printre acestea se enumeră empatia, capacitatea de a asculta, carisma, încrederea celorlalte persoane în negociator, abilitatea de a ajunge la un compromis, dar și abilitatea de a-și aprecia în mod corect poziția superioară sau inferioară în negociere. În funcție de această apreciere, se va ține cont că negociatorul aflat pe poziție superioară va fi mult mai puțin dispus la negocieri.

După aceste discuții a urmat un exercițiu practic. S-au format grupe de câte 2 persoane, jucându-se „jocul celor 2 dolari”. Cele două persoane dintr-o grupă au trebuit să negocieze împărțirea a 2 dolari între ei. În timpul primului și celui de-al doilea joc s-au împărțit bilete studenților participanți, fiecare grupă primind câte un bilet. În acest caz, negociatorul care a primit biletul trebuie să își convingă partenerul să obțină suma scrisă pe bilet, respectând povestea de pe acesta. În al treilea joc, ambii negociatori au primit câte un bilet a cărui poveste trebuia să fie respectată de fiecare, ceea ce a provocat tensiuni mult mai mari, întrucât ambele părți ale negocierii aveau un țel de îndeplinit, existând mult mai puțină flexibilitate.

Câteva exemple de exerciții practice ar fi: încearcă să îți convingi partenerul de negociere să îți ofere 80 de cenți din cei 2 dolari pentru a efectua un apel telefonic urgent către familia ta îngrijorată sau încearcă, prin orice mijloace, să obții cât mai mult din cei 2 dolari, inventând orice poveste îți dorești (tehnica zero-sum bargaining). 

La finalul jocului a urmat o scurtă prezentare a firmei la care sunt angajați cei 2 speakeri, Public Affairs Solutions, dar și modalitățile prin care studenții se pot înscrie la stagii de practică de 6 luni sau de 1 an.

În cea de-a doua zi a workshopului, l-am avut ca invitat pe dl. Mihai Sîrbu, director adjunct la Direcția Protocol din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Acesta a rugat studenții prezenți să se gândească la un cuvânt pe care îl asociază cu noțiunea de ”protocol”. Au fost menționate, printre altele, cuvintele: strict, rigid, formal, ceremonial, oficial. 

Există două laturi ale Protocolului. Una este cea ceremonială. Cealaltă (mai puțin vizibilă) este ceea ce numim „imunități și privilegii”. „Cam cât de vechi credeți voi că ar fi Protocolul?”, au fost întrebați studenții. Răspunsurile s-au situat în două extreme. O parte dintre studenți au spus că Protocolul este un lucru recent, eventual instituit după cele Două Războaie Mondiale. Cealaltă parte a intuit faptul că Protocolul a existat din cele mai vechi timpuri. Dl. Sîrbu a explicat că Protocolul a stabilit cum ar trebui să interacționeze două entități. Protocolul în sensul pe care îl înțelegem noi astăzi, foarte bine reglementat, este de la Convenția de la Viena.  Unele lucruri sunt foarte clare (rezultă din legi, din Convenție, din Legea nr. 215/2016), micile interpretări apărând când e vorba de detalii. În cazul acestor detalii, de multe ori, intervine și o decizie politică. Trebuie să transmitem mesajul că toată lumea este egală.

”Ce înseamnă ceremonial?”, au fost întrebați studenții. Vorbim aici despre desfășurarea unui eveniment cap-coadă. Studenților le-a fost dat un exemplu practic, pentru a sublinia nevoia de atenție la detalii. Spre exemplu, dacă vine un invitat din Palestina, ce nu putem include în meniu? Nu putem include carne de porc și alcool. Protocolul trebuie să fie invizibil, astfel încât totul să meargă bine, fără să fie vizibil din exterior.

Dl. Sîrbu le-a vorbit studenților despre acreditarea ambasadorilor. Acest lucru se întâmplă atunci când un ambasador străin vine pentru prima dată în țara noastră și  este recunoscut de către România. A fost prezentat și un ghid al Ministerului Afacerilor Externe- ”Presentation of credentials”.

Protocolul ceremonial nu este doar ca lucrurile să arate bine, este folosit și pentru a transmite un mesaj delegației străine. Pentru a exemplifica astfel de situații, dl. Sîrbu a prezentat două videoclipuri:

https://www.youtube.com/watch?v=PqyK8Qi5sPQ&ab_channel=SkyNews 

https://www.youtube.com/watch?v=TY3jpVh0zTk&ab_channel=FMImagesAlbania  

Primul videoclip ne arată faptul că Ursula von der Leyen a fost lăsată fără scaun în timpul unei întâlniri la care aceasta a participat în Turcia. În cel de-al doilea videoclip, Vladimir Putin și-a adus câinele la o întâlnire cu Angela Merkel, deși este bine știut că aceasta suferă de o fobie atunci când vine vorba de câini. 

După acest moment, studenților le-a fost recomandată cartea ”Protocol – the power of diplomacy and how to make it work for you” scrisă de Capricia Marshall, fostul director de Protocol al SUA (2009-2013), pentru mai multe exemple de cazuri în care anumite detalii trimit un mesaj în cadrul unei vizite. 

”Când spunem imunitate diplomatică, la ce ne gândim? Dar atunci când spunem privilegiu?”, au fost întrebați studenții. Dl. Sîrbu a ascultat părerile studenților și a concluzionat prin faptul că, de obicei, există o părere greșită cu privire la imunitatea diplomatică. Imunitatea este față de legislația din țara în care te afli. Nu există o imunitate pentru orice

Au fost prezentate câteva imunități ale diplomaților: inviolabilitatea mijloacelor de transport (CD, TC, CO – numere înmatriculare speciale în România), inviolabilitatea sediilor și a ambasadelor, inviolabilitatea locuințelor diplomaților, inviolabilitatea corespondenței și a documentelor.

Privilegiile au de cele mai multe ori natura fiscală. Spre exemplu, există anumite scutiri de TVA, scutiri pentru import-export etc. 

În ultima parte a workshopului dl. Sîrbu a prezentat studenților o serie de exemple concrete legate de Protocol și de felul în care mici detalii ar putea crea un incident internațional și a răspuns la întrebările acestora.

Un exemplu interesant a fost legat de arborarea steagurilor statelor. În acest sens, a existat un eveniment la care SUA a arborat steagul Filipine invers. Eroarea a fost cu atât mai gravă din cauza faptului că în Filipine steagul arborat invers înseamnă că țara este în război. Un alt exemplu curios a fost legat de ordinea în care vorbesc șefii statelor atunci când se întâlnesc la un summit. Regula este că aceștia vorbesc în ordinea timpului petrecut în funcție. Amuzat, dl. Sîrbu a spus că Regina Marii Britanii întrece orice pretendent la acest ”concurs”. 

 

Q: A fost vreo situație în care un ambasador a venit în fața șefului statului și nu a fost acreditat?

R: Nu. Nu am întâlnit astfel de situații până acum. Ar trebui să fie o situație absolut excepțională care să conducă la refuzul de acreditare al unui ambasador.

Q: Cum sunt acreditați ambasadorii care nu sunt rezidenți în România?

A: Este posibil ca ambasadorul respectiv să ceară acreditarea printr-o scrisoare adresată șefului statului gazdă. Astfel, șeful de stat va acredita ambasadorul chiar și în lipsa fizică a acestuia, tot printr-o scrisoare pe care i-o va trimite acestuia din urmă. Mereu există două scrisori în acest proces. Una pentru acreditarea noului ambasador și una pentru rechemarea fostului ambasador, ambele venind din partea șefului de stat (în cazul nostru, al președintelui). Alte state au început să acrediteze ambasadorii chiar prin videoconferință (ex. Marea Britanie). 

 

În final, studenților le-a fost subliniat faptul că Protocolul nu este ceva vag, este un set de reguli care trebuie respectate pentru a nu aduce ofense nimănui. Aceste reguli decurg din legislație sau din cutumă. Totul trebuie pus la punct de la începutul până la finalul evenimentului. Toate vizitele și evenimentele trebuie anunțate în prealabil. Aceste reguli decurg din principiul reciprocității. Toate statele trebuie tratate egal.

După eveniment, participanții au primit diplome din partea Asociației Studenților în Drept și au făcut poze cu invitatul. 

 

 

Acest eveniment a fost posibil cu ajutorul colegilor din 

Departamentul Relații Externe și a UNYouth România

 

 

Răcăreanu Cătălina-Ruxandra, anul III, departamentul MPR

Pangratie Vlad, anul II, departamentul Academic