V-ați întrebat vreodată cum sunt privite jocurile de noroc din perspectivă juridică? Ce vor noile reglementări să modifice în acest domeniu, dar și care vor fi repercusiunile? Cum reușește un om să devină dependent de acestea, care sunt semnele care trebuie urmărite pentru a ne da seama dacă este vorba de dependență și cum o putem trata? Invitații conferinței „Drept spre Noroc”, Vlad-Cristian Soare, Petronela Nederi și Ovidiu Iosif, au tratat cu profesionalism acest subiect controversat, atât din punct de vedere juridic, cât și psihologic, și au răspuns cu pricepere întrebărilor adresate.
Pentru început, ce sunt jocurile de noroc? Jocurile de noroc sunt activități în care oamenii pariază bani sau alte resurse cu scopul de a obține câștiguri financiare sau alte beneficii. Exemplele de jocuri de noroc includ pariurile sportive, loteriile, jocurile de cărți și jocurile de bingo. Pe de-o parte, jocurile de noroc pot fi distractive și pot oferi o doză de divertisment pentru cei care participă la ele. Pe de altă parte, jocurile de noroc pot fi foarte periculoase și pot duce atât la probleme grave de sănătate mintală, cât și la unele de natură financiară. Persoanele care pariază bani în mod regulat sunt predispuse la dependență, ceea ce poate duce la pierderea economiilor, ruină financiară, probleme în relațiile cu cei din jur și alte efecte negative.
Vlad-Cristian Soare, lector în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și președinte al Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc – FEDBET a susținut:
„În ceea ce privește reglementarea, plecăm de la ideea că jocurile de noroc în România reprezintă monopol de stat – nimeni nu poate începe să facă această activitate fără ca statul să îi permită să o facă. Dacă joci Monopoly, dar pe bani reali, încalci legea. Statul nu exploatează singur, el dă voie operatorilor privați să exploateze domeniul jocurilor de noroc. Pentru a-și crea cadrul legal, acești operatori trebuie să obțină anumite licențe și autorizații. O perioadă nu a fost fixat [domeniul jocurilor de noroc], însă acum e ultra-reglementat, sediul materiei fiind OUG 77/2009. Spre deosebire de alte domenii, acesta are o autoritate special dedicată – ONJN. (…) Cât despre FEDBET, aceasta este o structură asociativă prin care mai multe asociații din industrie reprezintă vocea întregii industrii, mențin contactul cu autoritățile publice, dar și un domeniu reglementat corect. (…) Privitor la interzicerea jocurilor de noroc – nu interzici ceva ultra-reglementat. Efectul unei prohibiții ar fi o criminalitate organizată pe care statul român nu o poate gestiona. E mai bine ca statul să controleze modul în care un viciu este exploatat, decât ca acel viciu să existe la negru. Oamenii vor juca în continuare, dar în loc ca activitatea să fie verificată, vor apărea grupuri infracționale organizate, ceea ce este mult mai periculos pentru om și jucător, iar gradul de dependență ar crește. Noi ne dorim ca schimbarea industriei să se facă în următoarea direcție: nu mai joci ca să câștigi, joci ca să te distrezi; să jucați responsabil, jocurile de noroc nu reprezintă o alternativă pentru un job!”
Ovidiu Iosif, director executiv al Asociației Joc Responsabil:
„Mă frapează hățișul legislativ care într-un fel ne blochează activitatea. Referitor la Asociație, suntem conectați cu industria, dar încercăm să avem o poziție obiectivă, deoarece clienții noștri sunt beneficiarii programelor. În ceea ce privește industria, aceasta nu este o exploatare a viciului, ci este mai mult de entertainment, este corect reglementată, de aceea este păcat să strici ceva ce ai creat și asanat în atâta timp. Interzicerea ar putea să ducă, în special, la spălare de bani. În anii `80-`90, cazinourile erau cele mai utile vehicule de spălat banii, deci ar reprezenta un regres, căci acum plățile care depășesc un anumit nivel trebuie verificate. Restricția jocurilor de noroc retail și interzicerea amplasării lor la 300 de metri de instituții educaționale ar închide 90% din locațiile retail. Statul vine cu tot felul de interdicții pentru a diminua dependența, dar nu discută niciodată despre dependență, întrucât nu există studii în acest sens. Câștigurile sunt taxate cu 45% în plus, dar în momentul taxării, nu se atrage implicit atenția și asupra dependenței. 2% din populația Pământului este predispusă din punct de vedere genetic să dezvolte un anumit tip de dependență, dar asta nu înseamnă că o vor și dezvolta. Acei 2% trebuie înțeleși și ajutați, ca să nu ajungă într-un blocaj. Există o avalanșă de legi care bulversează industria, dar noi încercăm să găsim fonduri pentru a rezolva niște probleme care ar trebui să fie rezolvate de alții.
În ceea ce privește activitatea Asociației, aceasta a dezvoltat patru programe: „Joc Responsabil”, „Antrenat de Majorat”, „Consiliere 24/7” și programul de instruire. Baza Asociației este chiar primul program dintre cele menționate. Cu ajutorul acestuia, jucătorii cu probleme pot beneficia de cinci ședințe de psihoterapie gratuite. „Antrenat de Majorat” se desfășoară în licee și are rolul de a educa tinerii în luarea unor decizii potrivite, prevenind astfel problemele legate de jocul compulsiv. Programul „Consiliere 24/7” pune la dispoziția persoanelor ce se confruntă cu probleme de joc cinci psihologi disponibili în orice moment al zilei. Așa cum reiese încă din nume, programul de instruire se ocupă de cursuri pentru lucrătorii din sălile de jocuri de noroc, unde aceștia își pot îmbunătăți aptitudinile de a recunoaște comportamente problematice, de comunicare și de negociere.
Petronela Nederi, psiholog în cadrul programului Consiliere 24/7 al Asociației Joc Responsabil, cu o vechime de cinci ani în profesie, a menționat faptul că subiectul conferinței este dependența într-un sens negativ, deși se poate discuta, în unele momente, și despre dependență într-un sens pozitiv. În lume există dependenți de toate felurile, elementul comun ce se regăsește în orice situație fiind cauza. De cele mai multe ori, aceasta apare încă din copilăria individului. Cum efectul urmează întotdeauna cauzei, este în zadar a se trata efectul când motivul real al situației nu este tratat, întrucât problema va persista – „Degeaba vrem să tratăm un efect dacă nu tratăm cauza”. Petronela Nederi a atras atenția asupra importanței prezenței psihologului în viața oricărui om la un moment dat: pentru o gestionare propice a problemelor, ele trebuie înțelese într-un mod corect. Revenind asupra dependenței, aceasta nu va trece niciodată de la sine, motiv pentru care ea trebuie tratată – „Un om informat este pe jumătate vindecat”. Se poate concluziona că rolul prevenției este unul semnificativ.
În secțiunea de Q&A a conferinței, studenții Facultății de Drept au avut multiple curiozități:
Sunteți de părere că persoanele care joacă la pariuri, considerându-le o sursă de venit, pleacă de la o premisă greșită?
Vlad-Cristian Soare: „Finalitatea unui joc de noroc este hazardul. Persoanele care cred ca își pot face un venit din câștiguri sunt persoanele care trebuie tratate cu prioritate. Munca noastră principală este de a transforma această concepție într-una bazată pe entertainment. Impunerea unui buget este esențială pentru o astfel de mentalitate. Problema apare când persoanele vin cu ideea că suma de bani cheltuită reprezintă o investiție.”
Petronela Nederi: „Fiecare jucător trebuie să știe suma pe care urmează să o cheltuiască. Suma oferită de către aceștia este în schimbul unui serviciu, nu în schimbul unei alte sume de bani. Dependenții care au înțeles greșit jocul de noroc interpretează, de asemenea, într-un mod eronat scopul.”
Cum se intenționează să se facă schimbarea mentalității din „joc pentru câștig” în „joc pentru distracție”?
Vlad-Cristian Soare: „Industria își propune la nivel de grup să facă ceva pentru prevenție astfel încât cei mai mulți să vină doar pentru a se distra. Astfel, a luat naștere propunerea către Parlament pentru conduita și etica în promovare. În ceea ce privește promovarea, industria a greșit prin adresarea către un public generalist, dar acest lucru a fost posibil din pricina legii. Se intenționează promovarea mărcii, nu a succesului social. De asemenea, discutând despre comunicarea stradală, se dorește o uniformitate în vitrine, iar sălile de joc să nu fie atât de vizibile. Obiectivul acestor schimbări este chiar maturizarea completă a industriei de jocuri de noroc”.
Nu credeți că numărul atât de mare de săli de joc ar putea fi totuși o problemă?
Vlad-Cristian Soare: „Numărul cazurilor de dependență ale persoanelor care lucrează în industria jocurilor de noroc este aproape zero, întrucât au o înțelegere mai bună a scopului. Poate fi trasă următoarea concluzie: nu prezența într-o sală de joc, nu numărul de săli de joc, ci modul de comunicare al operatorilor reprezintă o problemă. Numărul de săli de joc nu a crescut în ultima perioadă. În schimb, s-au afirmat reclamele pentru acestea. Prin urmare, industria își propune reducerea vizibilității sălilor.”
În concluzie, cei trei speakeri au recomandat un joc responsabil și rațional, bazat pe mentalitatea „joc pentru distracție, nu pentru câștig” și o informare cât mai amplă și veridică asupra domeniului și efectelor pe care această industrie le poate produce, pentru a evita eventualele repercusiuni nedorite.
Raluca Ionici (anul I), Florina Tomescu (anul I), departamentul Marketing & PR