Conferința „În pielea unui magistrat” a căutat să ofere ascultătorilor perspectiva magistraturii chiar din culisele acesteia, de la practicienii de zi cu zi. Ca atare, cei 4 speakeri, respectiv Nicoleta Mirela Năstasie, Radu Bogdan Călin, Remus Damian Budăi și Andrei Viorel Iugan au vorbit despre drumul pe care l-au parcurs până în punctul în care se află astăzi, despre dificultățile întâmpinate și despre ce ar fi bine să știm pe mai departe, poveștile lor fiind împletite cu sfaturi care să ajute studenții aspiranți să înțeleagă în ce constă magistratura. 

Nicoleta Mirela Năstasie, judecător, a ales magistratura după 8 ani de avocatură, 8 ani în care a câștigat o vastă experiență care a ajutat-o în noua carieră. În ceea ce privește calitățile unui magistrat, aceasta ne spune că e necesar să existe un balans între viața personală și cea profesională. E esențial să ai respect față de oamenii cu care lucrezi și față de justițiabili, chiar și atunci când aceștia sunt oameni simpli, să ai răbdarea să explici cu blândețe. E esențial să vezi dincolo de aparențe. Lucrând în insolvență, aceasta mereu și-a adus aminte că în spatele societăților comerciale există oameni care și-au pus banii, timpul și speranța în acestea. Importantă este și perseverența, pentru că în domeniul justiției, deși ai crede că știi suficient, vei rămâne surprins să afli că nu este chiar așa. În final, contează și încrederea, încrederea în sine, dar și în ceilalți, iar din perspectiva ei, justiția reprezintă logică și bun-simț.

Remus Damian Budăi, procuror, ne spune că visul lui de a deveni procuror a început puțin după ‘89, când anchetele jurnalistice din ziare ofereau mult mai puține informații decât astăzi. Deși în facultate i-a plăcut Dreptul civil, niciodată nu și-a uitat pasiunea din liceu. În calitate de procuror de urmărire, e important să ai răbdare. Din perspectiva lui, procurorul construiește cărămidă cu cărămidă, probă cu probă, ceva ce poate fi demontat sau valorificat de către judecător. Singurul dezavantaj e tendința de a se crea un dezechilibru în favoarea carierei, dar e ceva ce poate fi controlat. Important e să nu faci compromisuri, pentru că odată făcut primul, te îndrepți într-o direcție în care vor exista și altele, iar unele aduc insomnii. Momente de dezamăgire există, dar ele vin de obicei din exterior. De exemplu, acesta a povestit despre interceptarea în mod legal a unor conversații pentru a constitui o probă, care, prin prisma unei legi ulterioare, a devenit nelegală, iar proba a fost exclusă.

Radu Bogdan Călin, procuror, a împărtășit studenților că ceea ce îi place cu privire la profesia de magistrat e că ești mereu în mijlocul acțiunii și că te subsumezi unui scop nobil: găsirea adevărului. Stresul este considerabil, însă poate fi gestionat, contează doar perspectiva. În magistratură există și muncă de echipă, fiind important să știi să-ți motivezi colegii și să construiești o coeziune. Cu privire la perioada petrecută în cadrul Institutului Național al Magistraturii, aflăm că relaționarea dintre formator și auditor e diferită de ceea ce întâlnești în facultate, că e mult mai dinamică, interactivă și axată pe practică. Presiunile despre care se aud vorbe sunt doar un mit, și chiar dacă acestea ar exista, sunt și pârghii instituționale suficiente pentru a le opri. 

Andrei Viorel Iugan, judecător, consideră că alegerea carierei trebuie să vină cât se poate de repede, tocmai pentru a te putea pregăti temeinic. Acesta ne oferă și un sfat de care putem să ținem cont în procesul nostru de învățare și anume, să ne alegem de la bun început materialele și cărțile de unde vrem să ne luăm informația pentru a fi deja familiarizați cu aceasta în momentul în care revenim asupra ei în anul IV de facultate. De asemenea, pregătirea este un maraton, nu o cursă. De aceea, e bine să-ți planifici timpul, astfel încât momentul în care trebuie să dai randament maxim să fie la examen și să nu clachezi înainte. Totodată, nu trebuie să te simți vinovat dacă ai zile în care nu înveți, tocmai pentru a putea reveni în forță. În ceea ce privește calitățile unui magistrat, e importantă empatia, judecarea nu doar în litera legii, ci și în spiritul ei. El ridică totuși și o problematică: „Cât de mult putem extinde acest spirit al legii? Nu cumva poți ajunge la un moment dat, ca magistrat, să crezi că poți face orice și că nimic nu te oprește? Acesta e momentul în care trebuie să revii la ceea ce ești chemat să faci, la a desluși și aplica litera legii, în scopul nobil al justiției.”

Romanovschi Cristiana, anul II, departamentul Marketing & PR