In the world of Evidence

În cadrul evenimentului „In the World of Evidence”, experții criminaliști din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, Constantin Mirea și Dorina Roșca, au expus într-un mod captivant modurile de administrare a probelor, accentuând importanța științei criminalistice în toate ramurile dreptului.

Pentru început, criminalistica „se întinde precum apa aruncată pe o suprafață plană” în orice domeniu al vieții sociale care poate fi cuprins sub umbrela dreptului general. În mod evident, dreptul penal și știința în discuție merg mână în mână, însă există multiple diviziuni ale dreptului compatibile cu cea din urmă. Printre acestea se regăsesc dreptul civil, dreptul administrativ, precum și dreptul comercial. Expertiza criminalistică trebuie percepută de către juriști drept un beneficiu, întrucât pe baza acesteia se conturează foarte bine ideea subsidiară: „până unde te duci cu abordarea probelor?”

„Când se sfârșește competența INEC și începe competența organelor de poliție criminalistică?” 

Îndrumătorii din cadrul Institutului au explicat caracterul facultativ al serviciilor oferite de INEC, precum și competența lor în ceea ce privește litigiile civile, în condițiile în care serviciile criminalistice ale Poliției Române sunt competente doar în materie penală. 

În ceea ce privește subordonarea celor două instituții, regăsim, de asemenea, deosebiri. Institutul Național de Expertize Criminalistice operează sub controlul Ministerului Justiției, pe când organele de specialitate ale Poliției Române se află, bineînțeles, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. În ceea ce privește aparatura și tipurile de expertiză efectuate de aceste două instituții, nu există diferențe majore, cu excepția faptului că INEC nu poate efectua analize ADN. Cu toate acestea, Institutul se află în strânsă colaborare cu centrul de cercetare aparținând Facultății de Inginerie Chimică și Biotehnologii din cadrul Universității POLITEHNICA din București, unde se efectuează expertize care la sediul INEC nu sunt posibile.

Pentru a înțelege cu ușurință operațiunile ce urmau a fi demonstrate, studenților li s-a prezentat o teorie sumară a tipurilor de expertize criminalistice. Care este diferența dintre expertiza grafoscopică și expertiza grafologică? Ei bine, prima are ca finalitate, printre altele, identificarea autorului unui înscris sau al unei semnături ori verificarea autenticității acesteia din urmă. În schimb, grafologia este știința care permite stabilirea caracteristicilor comportamentale ale autorului, pe baza unui înscris – de exemplu, nivelul de pregătire academică, starea emoțională de la momentul întocmirii actului, chiar și posibilele afecțiuni de care acesta suferă. Pe lângă acestea, au fost prezentate și alte științe criminalistice – expertiza tehnică a documentelor, expertiza dactiloscopică, expertiza balistică, expertiza fizico-chimică, toate acestea făcând parte din pachetul de specializări ale expertului criminalist Constantin Mirea.

Subsecvent acestei introduceri în lumea expertizelor criminalistice, a început turul Institutului. Studenții au fost primiți în laboratorul de chimie, unde se efectuează expertize lichide, solide și gazoase. Pentru a nu periclita sănătatea experților, precum și calitatea probelor, în laborator se află o nișă chimică ce absoarbe substanțele toxice asupra cărora se fac analize sau care sunt folosite pentru relevarea unor probe, substanțe care sunt filtrate și eliberate în siguranță în atmosferă. Turul a continuat și în celelalte laboratoare.

Expertul Constantin Mirea a descris în amănunt primul aparat de interes – microscopul electronic. Un astfel de microscop se diferențiază de unul normal, prima deosebire fiind dată de zona în care se află un mic filament de Von Frey, cu o tensiune de 7000 de volți. Microscopia electronică este folosită pentru a analiza probele, pentru a le vedea în detaliu, oferind posibilitatea de a mări până la un milion de ori. Orice corp are o structură electronică stabilă ce nu se modifică în timp (iar dacă se modifică, aceste schimbări nu sunt sesizabile), destabilizându-se, însă, în momentul în care este introdus spre analiză, iar electronii sunt emiși și captați. Prin captarea electronilor care ies din probă se obține o imagine la o mărime de până la un milion de ori. Pentru a face prezentarea mai interesantă, expertul criminalist a arătat la aparatul descris o picătură de sânge, un fir de păr, bumbac, jeans și chiar un burete (pentru a accentua impuritatea mediului în care trăim).

În același context al microscopului electronic și al utilității sale, domnul Constantin Mirea a prezentat următoarea situație: în urma coliziunii a două autovehicule s-a spart un far, iar cei doi șoferi nu pot stabili dacă farul era sau nu pornit. Prin urmare, pentru a obține un răspuns la întrebare, se va realiza, în mod neechivoc, o expertiză. Analizând interiorul vid al unuia dintre becuri, constatăm că atmosfera din jur caută să ocupe zona de vid în momentul spargerii acestuia (nu este vorba doar de aer, ci și de praf, picături de umiditate și praf foarte fin de sticlă de la bec). Filamentul unui bec aprins, în urma coliziunii, se răcește, însă nu suficient de repede încât să fie rece în momentul în care particulele îl ating. Astfel, temperatura lui de 450-500 grade Celsius va cauza particulele să se topească, iar apa să se evapore, filamentul suferind modificări (există depuneri și umflături de la apă). Bineînțeles, dacă filamentul este rece, adică dacă becul nu este aprins la momentul spargerii sale, nu se vor topi particulele, nu vor exista depuneri sau umflături, nu se va întâmpla nimic.

O altă întrebare frecvent adresată este dacă cineva a tras sau nu cu o armă de foc. Desigur că și în acest caz microscopul electronic joacă un rol covârșitor în stabilirea răspunsului. Pe țeava armei există canale elicoidale, datorită cărora glonțul se rotește în jurul propriei axe. Înainte de glonț ies anumite gaze, mici particule, factorii suplimentari ai tragerii fiind plumbul, stibiul și bariul. Acest nor de gaze se așază pe mână, pe haine, uneori chiar pe piept sau pe păr. Astfel, persoana în cauză prezintă o serie de urme ce fac ușor identificabilă tragerea cu arma.

Tot în tematica armelor, a fost prezentat microscopul comparator. În urma tragerii, cămașa glonțului prezintă urme specifice fiecărei arme de foc. Acestea capătă forma unor mici zgârieturi, adică „amprenta” armei. Pentru stabilirea tipului de armă cu care s-a tras, gloanțele se introduc în microscopul comparator care oferă o imagine splitată prin intermediul căreia se compară zgârieturile. În situația în care zgârietura continuă de pe o imagine pe cealaltă, atunci glonțul se rotește, pentru a observa dacă persistă pe toată circumferința acestuia. Dacă ipoteza propusă este confirmată, înseamnă că s-a tras cu arma de modelul respectiv, în caz contrar, se reia întregul proces.

Ultimul aparat ce a făcut obiectul vizitei la institut prezintă interes pentru expertiza documentelor. Cu ajutorul acestuia este posibilă depistarea actelor, a bancnotelor și chiar a semnăturilor neautentice. Înainte de a dezvălui modul în care funcționează acest dispozitiv, domnul Mirea a evidențiat diferența dintre documentele falsificate și documentele contrafăcute. Astfel, cele dintâi reprezintă acte autentice asupra cărora s-a intervenit, pe când cele din urmă sunt confecționate în întregime pe alte căi. În urma acestor explicații, expertul criminalist a utilizat o carte de identitate și un permis de conducere drept exemplu, introducându-le în aparat și proiectându-le imaginea pe ecranul monitorului de lângă. Documentele autentice conțin o serie de elemente de siguranță, cum ar fi cifre sau cuvinte tipărite cu cerneluri speciale, respectiv desene cu modele complexe, ce nu pot fi observate de ochiul uman, ci numai cu ajutorul luminii cu infraroșu sau ultraviolete. De asemenea, grafica foarte complicată de pe bancnote le face și pe acestea greu de falsificat, alături, desigur, de elementele de siguranță mai sus menționate. Nu în ultimul rând, aparatul este utilizat și pentru identificarea semnăturilor copiate. În acest sens, se proiectează pe monitor atât imaginea semnăturii autentice, cât și pe cea a semnăturii falsificate, iar acestea se suprapun. În cazul în care suprapunerea este perfectă, atunci va fi vorba de o contrafacere, întrucât un individ nu este capabil să se semneze vreodată identic.

Proiectul „In the World of Evidence” le-a conferit studenților un orizont extins asupra unui domeniu esențial în lupta contra criminalității, având ocazia să cunoască o gamă largă de procedee probatorii pe baza cărora se analizează și se obțin probe, aspecte foarte importante pe care trebuie să le cunoască un jurist, dar mai ales aceia care doresc să urmeze calea magistraturii. 

Ionici Raluca (anul II), Mihalache Ilinca (anul III), Neacșu Rebecca (anul IV), departamentul Marketing&PR