Evenimentul „In the world of evidence” a avut loc în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, sub îndrumarea domnului Constantin Mirea care, având o experiență de 28 de ani în profesia de expert criminalist, a oferit studenților participanți o imagine globală asupra procedeelor și mecanismelor prin care sunt obținute mijloacele de probă în cursul unui proces.
Incursiunea în lumea vastă a probelor care fundamentează un proces judiciar a debutat cu o definiție prin care domnul Constantin Mirea a surprins trăsăturile definitorii ale științei criminalisticii. Astfel, criminalistica este știința care înglobează totalitatea mijloacele tehnice şi a procedeelor tactice prin care expertul criminalist urmărește descoperirea tuturor fenomenelor legate de o faptă antisocială, precum și identificarea autorului ei, în vederea aflării adevărului într-o cauză cu care au fost sesizate organele judiciare.
Din punct de vedere procedural, expertiza este un procedeu probatoriu prin care expertul criminalist efectuează lucrări și activități de specialitate în laborator, pentru a conferi un suport științific faptelor cercetate. Concluziile expertului criminalist sunt consemnate într-un raport de expertiză care are valoarea unui mijloc de probă apt să orienteze soluția dată de judecător în cauza respectivă.
Expertiza grafică este procedeul prin care sunt cercetate semnele grafice, scrierea și semnăturile în scopul identificării autorului. De asemenea, modul și stilul de scriere înfățișează personalitatea și temperamentul autorului, oferind astfel indicii relevante despre persoana suspectată de săvârșirea unei fapte antisociale.
În practică, organele judiciare se confruntă adesea cu nevoia de a stabili autenticitatea unui document asupra căruia planează suspiciunea că a fost falsificat sau contrafăcut. Dintr-o perspectivă criminalistică, există o diferență subtilă între un document falsificat și unul contrafăcut. În timp ce un document falsificat are la bază un document autentic ale cărui elemente sunt modificate sau alterate într-o asemenea măsură în care nu mai corespund realității obiective, un document contrafăcut este realizat în totalitate prin manopera și resursele proprii ale făptuitorului. Prin urmare, pentru a constata veridicitatea unui document, organele judiciare solicită o expertiză tehnică a acestuia. În vederea stabilirii documentelor care pot face obiectul unei expertize, este necesară determinarea întinderii noțiunii de document. Astfel, în sens larg, un document este orice suport (scris, audio, video etc.) pe care este fixată o informație pertinentă pentru soluționarea unei cauze.
În spatele unui raport de expertiză care cuprinde opinia avizată a expertului criminalist cu privire la autenticitatea unui document se succedă o sumedenie de activități de specialitate efectuate cu ajutorul echipamentelor tehnice din laborator. Documentele oficiale emise de autoritățile statului (act de identitate, pașaport, bancnote etc.) sunt prevăzute cu elemente de siguranță greu de reprodus, pe care omul nu le poate percepe cu ochiul liber. Elementele de siguranță sunt reprezentate de texte de dimensiuni variabile tipărite repetitiv cu cerneluri speciale, sensibile la lumina ultravioletă. Astfel, în scopul de a deosebi falsul de original, expertul criminalist folosește un microscop dotat cu lampă cu lumină ultravioletă pentru a verifica dacă documentul în cauză prezintă elementele de siguranță care îi dovedesc autenticitatea.
Expertiza dactiloscopică presupune studierea desenului papilar sau a amprentelor de pe vârful degetelor, palme sau tălpi, prelevate de la suspect, în vederea stabilirii corespondenței cu urmele găsite la locul faptei. Amprenta reprezintă o așezare unică de creste, prevăzute cu 12 puncte care secretă grăsime, ceea ce permite imprimarea desenului papilar la contactul cu o suprafață. Impresiunile papilare sunt unice, astfel că, potrivit unor studii statistice, este improbabil să fie întâlnite două construcții papilare identice. De asemenea, unicitatea desenelor papilare asigură o identificare precisă a persoanei care a lăsat urme la locul faptei.
Realitatea contemporană, în care tot mai multe fapte sunt săvârșite cu ajutorul armelor de foc, a impus necesitatea efectuării expertizelor balistice în scopul de a determina traiectoria glonțului și modelul armei folosite. Expertiza balistică se clasifică în expertiză balistică interioară, care cercetează procesele desfășurate în interiorul armei, și expertiză balistică exterioară, care urmărește traseul glonțului de la gura țevii la victimă. Țeava armei e prevăzută cu șanțuri care imprimă glonțului o mișcare circulară, în jurul propriei axe, pentru a-i asigura o direcție dreaptă și precisă către țintă. Totuși, având în vedere că țeava armei este vizibil mai mică decât calibrul glonțului, în momentul declanșării, glonțul suferă anumite zgârieturi ca urmare a forței cu care atinge pereții acesteia. În consecință, experții criminaliști efectuează studii comparative între zgârieturile de pe glonțul tras de către făptuitor și cele de pe un glonț tras în cadrul unei simulații în laborator pentru a verifica identitatea dintre urmele lăsate pe cele două gloanțe, ceea ce conduce la identificarea modelului și a mărcii de armă folosită.
Expertiza accidentelor de trafic este întrebuințată la reconstituirea evenimentelor rutiere în scopul aflării împrejurărilor în care s-a desfășurat un accident rutier. Domnul Constantin Mirea ne-a dezvăluit că, pentru evitarea unui accident rutier, conducătorul auto trebuie să acționeze cu cel puțin 40 de metri față de locul ipotetic în care s-ar produce coliziunea, din cauza întârzierilor fiziologice determinate de timpul necesar procesării pericolului de către creier și a întârzierilor mecanice ale dispozitivului de frânare.
Expertiza exploziilor și a incendiilor presupune activitatea de identificare a cauzelor, a substanțelor folosite la declanșare, a locului în care a izbucnit incendiul sau explozia, precum și a evoluției acestora de la punctul de plecare până la punctul în care au fost oprite.
În practica judiciară, expertizele criminalistice sunt de o diversitate atât de mare, încât este dificilă prezentarea într-o manieră exhaustivă a tuturor tipurilor de expertize și a trăsăturilor care le disting unele de altele. Dintre multitudinea de expertize efectuate de experții criminaliști, merită amintite, cu titlu de exemplu, expertiza traseologică (care se ocupă cu studiul urmelor lăsate de anvelopele autovehiculelor sau de pantofi, precum și urmele distrugerilor săvârșite în cadrul infracțiunilor de efracție), expertiza vocii și a vorbirii (care presupune compararea unei voci dintr-o înregistrare cu vocea persoanei suspecte) și expertiza fotografiilor și a imaginilor video (care servește la identificarea oamenilor care au fost implicați în săvârșirea infracțiunii din imagini foto sau filmări).
Virgil Stoica (anul III), departamentul Marketing & PR