În cadrul conferinței „Între avocatură și magistratură”, 4 speakeri, respectiv Cristina Tudoran, Ioana Banu, Teodor Manea și Ana-Maria Puiu au împărtășit experiențele lor, presărate cu sfaturi și povești care să ajute în, poate, cea mai grea decizie a oricărui student, alegerea carierei.
Din rândul magistraților, Teodor Manea, procuror DNA, a povestit că experiența lui a început cu marea mirare că, la început, la Institut, era plătit strict pentru a învăța. Câțiva oameni foarte pregătiți sunt gata să depună tot efortul și să îți răspundă la toate întrebările tocmai cu scopul de a te forma în calitate de profesionist. Tot acesta a mai spus că învățarea este un proces continuu. Trăim într-o lume care se schimbă constant, deloc stabilă, și, atunci, adaptarea pe parcurs reprezintă un skill foarte important. De când se află în exercitarea profesiei, s-au schimbat 4 coduri, unele principii au rămas la fel, însă dovada fluxului de schimbări se poate regăsi în toate deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale în materia procedurii penale. Tocmai din acest motiv, pentru a putea trece peste numărul de ore studiind schimbările, este esențial să faci ceea ce îți place, din pasiune, să existe o dorință reală, și nu o proiecție a celor din jur. Mai mult, i-a sfătuit pe studenți să privească facultatea ca pe un job, să îl traducă pragmatic în ore de învățat. E important să testezi, să experimentezi, astfel încât să îți găsești un stil de învățare sustenabil, pentru că facultatea, la fel ca și profesia, e un maraton și nu un sprint.
Mai mult decât atât, pentru ca studenții să își formeze o imagine reală asupra procurorului, dl. Manea le-a spus că în justiția penală nimeni nu câștigă, ci toată lumea pierde. Există un eșec al societății cu două fațete: încercarea nereușită de a face oamenii să respecte legea și reglementarea defectuoasă. Tot el a povestit că între adevărul judiciar și starea de fapt nu există identitate întotdeauna, iar aceasta implică uneori multe nopți nedormite din cauza sentimentului că ești sigur că ceva s-a întâmplat, dar nu poți proba. Cel mai dureros este pentru victimele care nu își pot găsi dreptatea în justiție.
Ana-Maria Puiu a vorbit despre greutățile cu care se confruntă sistemul de justiție din punctul de vedere al cantității de muncă. Faptul că este fizic imposibil să ajungi cu dosarele la zi te determină să intri într-o buclă a programării, să ai tot timpul în minte, chiar și atunci când părăsești biroul, un calendar cu ceea ce urmează să faci, tocmai pentru că nu reușești niciodată să acoperi volumul.
Cu privire la profesia de avocat, Cristina Tudoran și Ioana Banu demontează miturile care ne urmăresc de ani de zile. Crezi că trebuie să ai abilități de public speaking pentru a putea deveni avocat? Ei bine, află că nu. Este un skill care se învață odată cu expunerea la astfel de oportunități, nu e o condiție necesară, ci este mai mult un parcurs care poate începe oricând. Totodată, ai o singură persoană pe care trebuie să o convingi, iar aceea este judecătorul. Crezi că mereu o să ai un șef care să-ți spună ce să faci și niciodată nu va fi decizia ta? Ei bine, în avocatură te bucuri de multă autonomie și, mai devreme sau mai târziu, decizia va fi a ta, iar soluția va sta în mâinile tale. Crezi că avocatul este un șoarece de bibliotecă al cărui unic scop este să se plimbe prin arhive și să facă cercetare? Din perspectiva Cristinei Tudoran, parcursul în avocatură este mult mai surprinzător față de cel al magistraturii, considerat oarecum predictibil, lucru care vine cu o libertate mai mare, dovedită și prin numărul mai mic de incompatibilități.
De asemenea, Ioana Banu sfătuiește studenții să muncească încă din facultate, să experimenteze, să aibă un contact real cu ceea ce înseamnă aceste profesii juridice, tocmai pentru a își da seama ce le place cu adevărat. Nu e o surpriză să afli că ceea ce îți doreai cu ardoare să faci în facultate s-ar putea să nu fie la fel în realitate și să te îndrăgostești de cu totul altă ramură de drept. Totodată, pe lângă partea strict juridică, profesia presupune relaționarea cu oamenii, comunicare. Cu privire la eșec, poate nu ai luat Baroul din prima, poate ai aflat că ai pierdut un client sau poate soluția pronunțată nu e în favoarea ta, dar tot ce contează atunci este să nu renunți, să alergi după visul tău în continuare, oricâte trenuri ai pierde, pentru că o să ajungi în final la destinație.
Romanovschi Cristiana, anul II, departamentul Marketing & PR