În perioada 25-31 martie 2024 s-a desfășurat proiectul Law Journey, organizat de departamentul Relații Externe al asociației noastre. Astfel, după ce au trecut de cele două etape preliminare, respectiv scrisorile de intenție și interviurile, 4 studenți români au plecat pentru o săptămână în Estonia, Tallinn și Tartu, făcând schimb de locuri cu 6 studenți estonieni care s-au bucurat din plin de posibilitățile Bucureștiului și de frumosul Castel Peleș. Aceștia au avut parte de un program plin atât de cursuri, cât și de vizite la diferite instituții și activități sociale sau petreceri.
Din partea Facultății de Drept a Universității din București, au participat toți cei 4 studenți, dornici de cunoaștere și încântați de călătoria cu destinația Estonia. Echipa a fost formată din două studente din anul întâi, Maria, care este o persoană sociabilă, iubitoare de călătorie, și Maia, care se regăsește undeva între tipologiile omului extrovertit și celui introvertit, îi plac cafelele, oamenii și conversația. În ordine crescătoare, Theo, student în anul al doilea, este o persoană dedicată în tot ceea ce se implică și Alexandru, reprezentantul anului trei din acest proiect, care este pasionat de călătorii, tehnologie și, mai ales, cunoaștere.
Fiind invitați la un interviu, răspunsurile lor au pus punctul pe „i”, descriind experiența Law Journey într-o manieră organică, onestă și entuziastă.
- Cum ți s-a părut experiența? Care a fost partea ta preferată din acest proiect?
În ciuda diferențelor culturale resimțite de participanți, aceștia clasifică experiența de integrare în rândul studenților estonieni și mularea temporară după ritmul lor ca fiind una de neuitat.
Cu privire la caracteristicile Estoniei, o țară bogată silvic, Theo ne spune că: Dintre acestea, una dintre cele mai inedite experiențe a fost vizita în cea mai importantă pădure a lor, unde am putut simți atât natura, cât și umanitatea persoanelor. Pentru Maia, această experiență a reprezentat mai mult decât un proiect, decât o călătorie, ci a fost o adevărată retrezire la viață.
- Ai remarcat vreo asemănare între România și Estonia?
Activitățile studenților estonieni sunt similare cu cele ale studenților români – ieșit în aer liber sau la restaurant, clubbing, plimbări în natură etc. De asemenea, și Estonia, la fel ca România, încă păstrează urme ale trecutului lor comunist, remarcă Alexandru. Cert este că ambele popoare sunt niște gazde cât se poate de primitoare.
- Care este amintirea ta favorită din Estonia?
Pădurile Estoniei i-au cucerit pe cei 4, vizita din pădurea sacră, Taevaskoda, fiind unanim considerată cea mai interesantă activitate a sejurului. Alexandru relatează că: Timpul petrecut în natură mi-a plăcut extraordinar de mult, mai ales datorită poveștilor și legendelor pe care le-am auzit și pe care chiar le-am „experimentat” într-o oarecare măsură. Aceștia au avut ocazia de a practica ritualurile estoniene prin spălarea feței și încheieturilor cu apa sacră a pârâului și prin prinderea unei bucăți de material în copacul dorințelor.
- Cum ai vrea să-ți aduci aminte de Estonia peste 10 ani și care este amintirea care ți-ar defini experiența?
Estonia a rămas în memoria colectivă ca fiind o țară modernă, o țară a eficienței în toate domeniile.
Theo mai deduce o trăsătură a estonienilor, mândria de a aparține țării lor. Experiența definitorie a fost vizita la Muzeul Național al Estoniei unde am reușit să înțelegem o parte din ce îi face pe Estonieni să fie atât de mândri de poporul lor.
- Ce lege estoniană ai implementa în România?
Maria aplaudă Parlamentul monocameral, în timp ce digitalizarea administrației publice locale ca principiu guvernamental rămâne o cerință colectivă, atât a participanților, cât și a cetățenilor.
România ar avea foarte mult de câștigat dacă ar implementa un astfel de sistem care face orice operațiune cu un funcționar public de multe ori mai ușoară, ne spune Theo.
Un lucru ieșit din comun a fost Superministerul – o clădire în care își aveau sediul mai multe ministere, fapt de neconceput în România. Ceea ce mi s-a părut extraordinar a fost că instituțiile sunt atât de aproape unele de altele și atât de aproape de cetățeni, încât nu simți niciodată o barieră cu adevărat în interacțiunea cu autoritățile publice, a completat Alexandru.
- Ce te-a uimit cel mai mult dintre obiceiurile estonienilor (expresiile verbale, tradițiile, tabieturile etc)?
Printre răspunsurile favorite se numără: dorința de a fi mereu punctual, răceala aparentă, privind din perspectiva obiceiurilor românești, fără a afecta, însă, atitudinea primitoare și generoasă a acestora ca gazde – la ei nu există această tradiție a îmbrățișatului când se întâlnesc cu prietenii, ci un simplu salut cordial. Frapant a mai fost stilul de viață activ, cultul mersului pe jos pentru orice distanță mai mică de 45 de minute, aproximativ 3,6 km, iar printre cele mai interesante aspecte, sauna, locul unde își spun problemele, unde se descarcă de emoțiile care îi copleșesc și unde își întăresc relațiile cu oamenii din jurul lor.
- Cum vei încorpora ceea ce ai învățat pe parcursul acestui proiect în viața ta de zi cu zi?
Pentru Maria, seriozitatea estonienilor în proiectele personale este demnă de urmat, iar Alexandru admiră atitudinea jovială a acestora. Cât despre o aplicare concretă a celor învățate, acesta afirmă: Îmi promit mie însumi că, dacă ajung vreodată într-o poziție în care să am un cuvânt de spus, voi susține reformarea sistemelor publice după modelul Estoniei – bun, calitativ și eficient.
- Ai remarcat asemănări și deosebiri între tinerii români și cei estonieni? Ce impact consideri că a avut sistemul de învățământ estonian asupra acestui aspect?
Consider că sistemul de învățământ a avut un impact major asupra lor; toți sunt foarte manierați și foarte bine educați, iar majoritatea se mândresc cu absolvirea unei anumite instituții de învățământ preuniversitar de prestigiu. Acest fapt îl surprinde pe Alexandru care nu consideră că propria sa absolvire a unui liceu important din București este un element esențial pentru dezvoltarea acestuia.
Consider că tinerii estonieni privesc mult mai mult spre viitor decât noi, ca urmare a învățământului, dar și grație spiritului lor național care este unul orientat spre progres, în opinia lui Theo.
Pentru Maia, o diferență esențială este implicarea studenților estonieni în activitățile extrașcolare: Pentru tinerii estonieni practica și concursurile de procese simulate erau mult mai importante și mai pasionante decât am observat că sunt pentru tinerii români, studenți la drept, în general. Probabil acest sporit interes pentru practică și pentru concursuri se explică prin faptul că au fost educați să vrea întotdeauna mai mult de la ei, să se implice în activități și să se dedice 100% lucrurilor pe care le fac.
- Din tot ceea ce ai învățat, ce anume ai vrea să aduci înapoi cu tine în România?
Deschiderea instituțiilor publice față de cetățeni și străini, amabilitatea și simțul datoriei pe care îl are ambasadorul român în Estonia, precum și toți studenții care ne-au acompaniat, susține Alexandru.
- Ce ai vrea să transmiți viitorilor participanți?
Să profite din plin de această călătorie, deoarece nu se vor mai întâlni cu o asemenea oportunitate, afirmă Maria.
Sper ca viitorii participanți să aibă mintea și sufletul deschis către tot ce înseamnă nou, să nu se sfiască să pună întrebări atunci când au curiozități și să fie gata să se distreze pe cinste, mai ales în Tartu! De asemenea, un aspect important pentru mulți este partea financiară, iar aici aș vrea să apreciez și să adresez mulțumiri întregii organizări a evenimentului, întrucât sunt foarte puține lucruri pe care le-am plătit singuri, a fost răspunsul lui Alexandru.
Să nu ezite atunci când începe perioada de înscriere și să facă tot posibilul să ajungă acolo și, poate cel mai important, să nu îi creadă pe estonieni când le vor zice că nu e așa de frig, spune comic Theodor.
Maia nu poate decât să susțină opinia anterior formulată: Chiar este frig! Ascultați când vi se spune că aveți nevoie de geacă și fular. Nu este o exagerare! Sunt sigură că, dacă o să vă fie cald, o să vă puteți bucura și mai mult de această experiență!
Le mulțumim celor 4 studenți români: Doga Maria, Alexandru Antonescu, Niță Theodor și Mihălăchioiu Maia, pentru implicarea în proiect, pentru răspunsurile extraordinare, pentru sinceritatea și pentru bucuria lor.
În continuare, cei 6 studenți veniți din partea Facultății de Drept din Estonia: Elisabeth, Kertu-Liis, Siim, Karl, Regina și Kenar, ne răspund acelorași întrebări, însă dintr-o altă perspectivă, bazată pe un context social și un sistem de învățământ total diferit. În ciuda deosebirilor, din interviurile luate se poate trage concluzia că tinerii studenți de pretutindeni împărtășesc același suflet tânăr și aceeași sete de cunoaștere.
- What do you think about the experience as a whole and what was your favourite part of the project?
The answers we received delighted us, since they all said they had a very good time here. Elisabeth described it as eye-opening, experiencing quite the cultural shock, given the differences between Estonian and Romanian cultural and judicial aspects. Others called it enriching, talking about the visit to the Bucharest Old Town, the cultural night and the day trip to Sinaia.
My favourite part had to be the activities that we did daily, as every single one was interesting and fun, says Kenar, another one of our guests.
- Have you noticed any similarities between Estonia and Romania?
When asked this, the opinions were pretty divided: some said they didn’t notice that many similarities: Although, both coming from the eastern block, I would say that there aren’t many similarities. The biggest resemblance would be the landscape (minus the gigantic mountains you have), says Siim, while others talked about the similarities in mindset, judicial systems, food and fun.
From a legal perspective I was really surprised how similar our legal systems were, even if Romanian law is built upon the Napoleonic system. From what I saw during my time in Romania, most law fields operated in the same way as in Estonia and many legal principles were the same.
The most interesting similarity for me was how both Tallinn and Bucharest have a mix of modern, soviet and beautiful pre-20th century buildings. Even though the architectural styles in both cities vary a lot and the buildings in Bucharest are much bigger than in Tallinn, the similar essence of the cityscape was fascinating. This showcased the historical similarities of both countries really well, said Karl.
I did. As Western parliamentary democracies, our countries are of course systemically similar. Also culturally, as we were both eastern block countries in the past, we share a somewhat similar mindset that culturally derives from that shared past. I can’t quite put it into words. Also in terms of us the youth, we share similarities in the foreign media and music we consume. And of course there are other things. Also our cultural foods, though different, share the same homely feel, agreed Kenar.
- How would you like to remember this country in the next 10 years then? Any particular memories that would define this project?
All the participants shared with us how the hosts, the great company and the fun they had together is what will always define this project in their hearts. As for a particular memory, some have expressed how the visit at the Parliament Palace shall be something that they will not forget too soon.
- Did you make contact with Romanian law and is there anything you could see working in Estonia?
To these questions the students didn’t exactly have an answer, however Elisabeth did share with us something that she considered quite interesting: I don’t really recall the nuances of Romanian judicial system, but I’d like the 1+4 law study system to be in Estonia as in Romania and specializing during masters. In Estonia, the masters studies are also quite general. If I understood correctly, then students in Romania specialize during their masters. In estonian masters, students have optional courses, but the main learning/specializing is done after graduation, during work.
- Are there any habits romanians have that shocked you (manner of speech, traditions, routines etc)?
From differences between general lifestyle decisions and even driving habits, the estonian visitors all had a few experiences to share: Romanian speed of life and sense of time is totally different from estonians so that was the weirdest for me, says Regina.
- If and how will you apply what you have learned in this project in your daily life?
A lot of our guests have talked about the workshop about GDPR hosted by NNDKP during their trip to Romania, something they have considered quite useful in the future. Besides that, the cultural enrichment that they have been provided is also something that is considered to impact their life in the future: I’ve just been culturally enriched more, which has some subtle influence on daily life, admitted Kenar.
- What about the students from Romania? Have you noticed any similarities or differences?
Both are pretty social and tend to have similar after-school activities, says Siim, which we believe to be the best way of summarizing an answer to this question.
- Out of everything you have discovered and learned here, what would you bring back in Estonia?
From the metro, to „țuică/pălincă” and the romanian way of life, these are all aspects of our culture that they would like to take back to Estonia, leaving us quite flattered: The ease with which people take their everyday life with – Regina. That and, of course, parts of our language, be it trivial words like „bună” or „mulțumesc” to more casual terms used between the romanian youth.
- What would you like to tell future participants?
Enjoy and go with the flow. The city has its hidden gems you should find! – Siim
I just wish for them to have an open mind and to bring a lot of energy! – Regina
They have to be prepared for a very active week. To take the most of the week, but to rest a bit during the project, so they wouldn’t burn out, so that they could enjoy the project to the fullest. – Kenar
We would like to thank in this way our guests: Elisabeth Lauri, Kertu-Liis Rannik, Siim Pärs, Karl Kajak, Regina Kirillova and Kenar Kukk for sharing their experience with us and for having the courage to take part in the Law Journey Project! We wish them all the best and we hope this article has spiked the interest of others to try and take part in the next editions! „Aitäh!” and „Hüvasti!”.
Silimon Ioana (anul II) & Buftea Ioana (anul I), departamentul Marketing&PR