În ziua de 4 decembrie 2023, întrebările și curiozitățile studenților legate de oportunitățile de studiu în străinătate au fost dezbătute într-un cadru prietenos, alături de foști participanți în proiectele Erasmus și CIVIS. Aceștia au împărtășit din experiența lor și au oferit informații despre procesul prin care poți deveni student internațional.
Carmen-Gia Achimescu, profesor responsabil Erasmus:
„Erasmus nu este doar o experiență academică, este și o experiență culturală și personală.”
Doamna profesoară a menționat că mulți studenți sunt descurajați de ideea că materiile predate la facultatea aleasă nu coincid cu cele de la Universitatea din București. Suprapunerea perfectă dintre materii nu este necesară, fiind nevoie doar de alegerea unor discipline juridice și de acumularea unui număr de treizeci de credite. „Faptul că echivalarea se produce acum în bloc vine în ajutorul studenților, cu toate că plecarea în anul patru poate ridica probleme delicate, fiind vorba de pregătirea pentru licență.”
Mobilitățile Erasmus nu se adresează doar studenților care doresc să aibă o carieră internațională. Este o experiență de învățare, de acomodare, de ieșire din zona de confort. Bursa Erasmus este în jur de 550 de euro – o sumă care ajută, dar nu acoperă necesitățile.
Experiența obligă la proactivitate – de la propunerea de plan de studii pe care ți-o întocmești, încă dinainte de fi acceptat la Erasmus, interviul în care apare întrebarea „de ce acest oraș și nu altul?”, până la căutarea unui loc de cazare și administrarea personală a banilor.
Doamna Carmen Achimescu a oferit explicații despre numărul de credite și planul de studiu: „Provocarea pentru voi e să veniți cu treizeci de credite, pentru anii de licență, mai multe însă pentru anii de master. În momentul în care veniți cu un plan de studiu care conține propuneri de materii preponderent juridice, puteți opta pentru discipline precum Introducere în limba flamandă sau Feminismul în secolul douăzeci, dacă vă pasionează sau aveți o curiozitate în acel domeniu – vă va fi validat acel plan. Condiția e ca cel puțin două treimi din materiile alese să aibă caracter juridic.”
Întârzierile, termenele scurte de înscriere cerute de instituții, timpul insuficient pentru orientarea la universitatea gazdă – toate acestea pot face mobilitățile pe semestrul întâi să nu fie recomandate.
„Pentru partea de research personal pe site-ul universității gazdă, trebuie să căutați adresa de e-mail a responsabilului de studenți internaționali, respectiv a responsabilului de proiecte Erasmus. Dacă nu răspunde într-o zi, două, trei – mai scrieți o dată, nu vă sfiiți să reveniți cu un nou e-mail.”
Mobilitățile Erasmus se adresează studenților integraliști, dar cei neintegraliști pot opta pentru mobilitățile CIVIS.
Răzvan-Ștefan Bunciu: „Participarea la cursurile CIVIS dezvoltă o conștiință europeană.”
Răzvan a venit în calitate de reprezentant al CIVIS Global Student Council din partea Universității din București, care aparține Consorțiului de 11 Universități, cu proiecte finanțate de Uniunea Europeană. El a explicat că, spre deosebire de formatul clasic Erasmus, în proiectele CIVIS există un singur curs, la finalul căruia poți merge în țara aleasă pentru o săptămână sau deloc, în cazul cursurilor strict online. Există trei categorii de cursuri – fizice, hibride sau online. Ele sunt de scurtă durată și se bazează pe o singură temă.
Cele mai cunoscute cursuri sunt cele hibride, care au două părți – o parte online, care se desfășoară timp de câteva ore pe zi, în care profesorul de la universitate prezintă tema; această etapă durează câteva luni. Urmează etapa fizică, ce presupune deplasarea în țara respectivă pentru o săptămână.
Un alt avantaj adus în discuție de Răzvan este diversitatea cursurilor, ceea ce oferă posibilitatea studenților din orice ciclu de învățământ universitar – licență, master sau doctorat – de a participa. Mai mult, întinderea scurtă a mobilității face administrarea o problemă mai ușoară. Alt beneficiu este networkingul, în special pentru cei care își doresc o carieră academică, există oportunitatea de a primi idei, sugestii, critici și feedback de la persoane din sisteme juridice diferite.
„Nu în ultimul rând, participarea la cursuri îți dezvoltă o conștiință academică europeană – când te ciocnești cu oamenii din alte țări și universități. Vezi cum arată un student la Bologna, la cea mai veche universitate din lume, un masterand din Germania sau un doctorand din Franța, cum vorbesc, cum gândesc. Vorbind cu ei, afli că nu au reprezentanți ai studenților și întâmpină diverse probleme (de exemplu, profesorii stabilesc ei înșiși datele examenelor, nu întotdeauna în favoarea studenților), iar românii fac reprezentarea asta și o fac foarte bine.”, a explicat Răzvan.
Se decontează transportul pentru mobilitățile scurte ?
Se decontează parțial, în funcție de țara în care se află universitatea aleasă. Suma fixă depinde de distanță.
Se poate aplica pentru CIVIS doar la începutul semestrului?
Se poate aplica pentru proiecte atunci când ele apar, pe site-ul CIVIS, pe pagina de anunțuri UniBuc, în newsletterul Universității din București. Se poate participa la orice curs care vă interesează, indiferent de facultatea la care studiați – contează numărul de aplicanți și de conținutul scrisorii de intenție.
Emilian-Antonio Ivan: „Luați în considerare oportunitatea de a vă face prieteni pe viață.”
Emilian a participat la două mobilități CIVIS, explicând structura unui curs hibrid: „în etapa online, se alege tema proiectului, se face un grup cu toți participanții, a căror sarcină este să pregătească prezentarea. Online se întâmplă și cursurile, în urma cărora se pun întrebări pentru a verifica atenția și cunoștințele. În etapa fizică, adică mobilitatea propriu-zisă, se susține prezentarea alături de restul studenților. Mobilitatea durează o săptămână – prima zi este pentru acomodare, trei zile pentru pregătirea fizică a prezentării, două zile pentru prezentările proiectelor. Există deschidere din partea profesorilor, le puteți pune întrebări, de exemplu despre master la facultatea respectivă.”
Trebuie reținut că perioadele de sesiune sunt diferite, așadar mobilitatea CIVIS poate coincide cu sesiunea de la Universitatea București.
Experiențele studenților care au plecat cu Erasmus:
Antonie Tiugan: „Totul începe înainte de plecare.”
Antonie a ales să plece în Spania, la Universitatea din Barcelona, pentru primul semestru al anului al treilea. El a subliniat importanța demersurilor dinainte de plecarea propriu-zisă: obținerea unui card de sănătate european, a unei asigurări de sănătate, permanenta comunicare dintre responsabilii Universității din București și cei de la universitatea gazdă.
„E o experiență unică pentru fiecare, chiar în aceeași destinație.”
Primul aspect ce contribuie la această experiență este cazarea. „Locul în care vă veți caza este foarte important – aveți opțiunea chiriei sau a căminului. E important nu doar din perspectiva financiară, întrucât banii oferiți nu vă vor acoperi integral cheltuielile de cazare, ci și din perspectiva siguranței și accesibilității zonei, cu atât mai mult cu cât stai acolo șase luni de zile.” Criteriile în funcție de care trebuie aleasă cazarea ar fi zona și costul chiriei. Înainte de a fi admiși, e de ajutor o căutare prealabilă, întrucât locurile se ocupă rapid.
Contează, de asemenea, acomodarea cu orașul. „Recomandarea mea ar fi să ajungeți în oraș cu două-trei zile înainte de începerea cursurilor, pentru a vă obișnui cu acesta, a învăța drumul până la universitate, cu toate că bursa Erasmus nu acoperă zilele dinainte de începutul cursurilor, iar voi o veți primi începând cu ziua în care semnați de ajungere și aceasta nu poate să exceadă perioadele în care sunt cursuri la universitatea respectivă.”
„Legat de partea academică nu vă așteptați să fie mai ușor decât aici; eu am crezut că va fi mai simplu, mai ales pentru că auzisem că ei nu merg foarte mult pe detalii, ca la noi, în schimb și modul de examinare este diferit. Să vă interesați din timp cum se fac aceste evaluări – la Universitatea Barcelona aveam de ales între evaluarea unică și cea continuată, pe parcursul semestrului. Evaluarea continuată presupune că jumătate de punctaj se acordă de-a lungul semestrului, prin teste și evaluări asemănătoare colocviilor. Eu am tratat testele și examenele superficial, în ideea greșită că nu contează foarte mult. Deși la evaluarea din sesiune am obținut la multe dintre ele zece, nota finală a fost în jur de șase, șapte – evaluările din timpul semestrului și-au spus cuvântul.”
Tiberiu Popa
Tiberiu a fost plecat în Franța, la Universitatea Paris-Sorbonne, și a aplicat din nou pentru Franța în ciclul de master, urmând să plece în semestrul al doilea.
De obicei completarea hârtiilor de care este nevoie ridică probleme și poate fi un proces solicitant, așa că Tiberiu a adus un set de hârtii pentru fiecare dintre participanți. El a pornit de la experiența sa și neplăcerile întâmpinate și a explicat cum se completează fiecare rubrică.
Tiberiu a povestit despre provocarea de a găsi o cazare cu un preț accesibil. Un aspect important al experienței în Franța este legat de sistemul social mai dezvoltat decât al României. Astfel, pentru el a fost benefică aplicarea pentru orice fel de ajutor social, inclusiv pentru mâncarea oferită de cantinele sociale și asociațiile de ajutor social (de exemplu, cantinele Crous). Un alt aspect amintit a fost cel etic: „există un statut etic diferit, sunt alte standarde, trebuie să vă obișnuiți cu ideea că trăiți în alte condiții, cu alte reguli.” Reziliența la eventualele probleme a ieșit în evidență în prelegerea lui; de exemplu, cardul de sănătate european nu i-a fost acceptat, iar cardul de sănătate francez a venit cu o zi înainte de plecare.
El a încurajat alegerea oricăror materii necesare pentru acoperirea numărului de credite, cu atât mai mult cu cât în Franța o materie are puține credite.
Preoteasa Maria, departamentul Marketing&PR, anul II