„Odată cu intrarea în profesie, atunci începe procesul de învățare.”

În cadrul desfășurării unui proiect de-ale Asociației Studenților în Drept, Înalta Curte de Casație și Justiție a primit în vizită studenți ai Facultății de Drept din toți anii de studiu.

Studenții au fost întâmpinați de doamna magistrat Ioana Ionică împreună cu domnul magistrat Viorel Ciobanu, care i-au condus într-un tur ghidat al prestigioasei instituții. Începând cu Sala Pașilor Pierduți, doamna magistrat a prezentat povestea Înaltei Curți prin repere temporale și istorice, dar și cu ajutorul documentelor expuse în vitrine. Primul buletin al Înaltei Curți, prima lege de funcționare, o condică conținând deciziile civile, un regulament organic din anul 1847, precum și alte dovezi scrise ale funcționării și evoluției Curții au fost prezentate ca părți vii ale procesului de formare prin care trece încă din 1892. Chiar înainte de pătrunderea spre sălile de ședință și birourile magistraților sunt ecrane mari, care dau acces la arhivele ICCJ și unde se pot găsi detalii despre dosare la un search distanță. Vizita a continuat spre sala de ședințe — Secția I civilă, unde a fost studiat un dosar, iar doamna și domnul magistrați au explicat detaliat elementele componente ale acestuia, pornind de la fișa de repartizare în mod aleatoriu, actele primei instanțe, documente și dovezi, până la cererea de înaintare adresată instanței supreme. Pe tot parcursul vizitei, explicațiile și clarificările date cu generozitate de doamna Ionică au contribuit la formarea imaginii ICCJ și la înțelegerea rolului său în justiția românească. 

Despre completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și pentru soluționarea recursului în interesul legii, studenții au aflat că Înalta Curte tranșează competența, dacă instanțele nu se află în raza aceleiași curți de apel. Cel mai important proces desfășurat de instanța supremă este unificarea jurisprudenței, a practicii la nivel național. Un amănunt esențial care diferențiază instanța supremă de restul este numărul judecătorilor care alcătuiesc un complet. Acesta diferă în funcție de cauza adusă în discuție, dar, tradițional, este de trei. Judecătorii sunt ajutați de magistrații-asistenți, dosarele lor fiind minuțios pregătite de aceștia, înaintea termenului de judecată. Magistratul-asistent este o persoană cu studii și cunoștințe care face prima parcurgere a dosarului și notează elementele de drept procedural care pot interveni într-o ședință.    

Ultima oprire în turul ICCJ a fost sala de consiliu, unde cele 25 de scaune revin celor 25 de judecători care participă la ședința de secții unite. În cadrul acestor ședințe se discută problemele de jurisprudență și se decide sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate. Studenții au avut ocazia să adreseze întrebări privitoare la noile informații dobândite

  • Ce fac judecătorii raportori și care este rolul acestora?

Odată cu constituirea completului de judecată, sunt aleși prin tragere la sorți trei judecători raportori. Unul dintre aceștia este redactor, el rezumând concluziile discuțiilor, redactând argumentele, dar și soluția propusă. Întrucât hotărârile sunt obligatorii pentru toate instanțele, este necesară o atenție sporită. Prin urmare, ei studiază jurisprudența și doctrina, propunând soluția.

  • În ce constă mai exact munca magistratului-asistent?

Magistratul-asistent se adresează cu solicitări instanțelor din țară pentru a constata o practică neunitară în legătură cu o problemă de drept. În cazul în care aceasta este constată, spețele și o statistică a acestora sunt prezentate, astfel încât să se opteze pentru una dintre orientările jurisprudențiale. Pentru facilitarea deciziei, completul consultă Institutul Național al Magistraturii, facultățile de drept din țară, jurisprudența altor state, a CJUE (în cazul dispozițiilor care au la bază o directivă transpusă în legislația națională). De asemenea, CEDO și opiniile unor judecători reprezintă repere importante.

  • Cum pot deveni magistrat-asistent?

Pentru ocuparea locurilor de magistrați-asistenți se organizează un concurs de admitere. Este necesară doar evaluarea materiei din secția pe care dorești să activezi. De asemenea, lecturarea hotărârilor selectate și indicate ca reprezentative pentru secția la care te înscrii este esențială, întrucât astfel se ia act de modalitatea de soluționare. O condiție importantă este experiența minimă de cinci ani într-o profesie juridică.

  • În ce constă examenul de admitere în profesia de magistrat-asistent?

Examenul de admitere constă în două probe: o probă cu 100 de întrebări tip grilă și redactarea unei hotărâri judecătorești. Pentru rezolvarea grilelor, timpul lăsat la dispoziție este de șase ore, iar acestea vizează noțiuni din codurile specifice fiecărei secții, dar și din jurisprudența CEDO sau CJUE. În ceea ce privește redactarea hotărârii judecătorești, sunt oferite parcursul procesual al unui dosar și, uneori, soluția. Tendința din ultimul timp este aceea de a nu se indica și soluția, trebuind a fi oferită tot de către candidat.

De asemenea, studenților le-au fost prezentate două robe: una de magistrat și una de grefier. Le-au fost indicate și particularitățile unei robe de avocat — cu mențiunea că materialul, culoarea și designul sunt stabilite prin lege. Acestea reprezintă solemnitatea ședinței, respectul pentru profesie, precum și onoarea și demnitatea personală.

În final, doamna Ionică a recomandat participarea la stagiile de practică: „E important să aveți un input cât mai mare din partea profesiei în care vreți să activați. De asemenea, să vă cunoașteți cât mai bine, să înțelegeți ce vi se potrivește, dacă nu vă simțiți ca peștele în apă în profesia pe care o faceți, va fi foarte dificil de gestionat emoțional.

De asemenea, domnii magistrați au recomandat citirea integrală a hotărârilor notate în Codul Civil și în Codul Penal, precum și vizionarea dezbaterilor din cadrul INM, disponibile pe pagina de internet, pentru obținerea unei viziuni complete asupra fenomenelor juridice, formarea limbajului și dezvoltarea raționamentului juridic.

 

Preoteasa Maria (anul II), departamentul Marketing&PR